02.11.2021 Views

LAWRENCE_EDITABIL

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Infecţiile chirurgicale

Ho H. Phan şi Tiffany Lasky

Termenul de infecf ie chirugicală se referă atât la infecţiile

care apar post-operator, asociate deci intervenţiilor chinn-­

gicale, cât şi la infecţiile de novo, care necesită evaluare şi

tratament chirugical de urgenţă. Majoritatea acestor infecţii

sunt comunitare şi necesită un tratament simplu, centrat pe

incizie, evacuare si drenaj; totuşi, infecţiile mai complexe

şi mai invazive impun explorare chirurgicală de urgenţă,

debridare radicală şi drenaj. Acest capitol trece în revistă

principiile de bază referitoare la etiologia, diagnosticul,

riscurile şi tratamentul celor mai frecvente forme de infecţii

chirurgicale.

PATOGENIA INFECTIILOR

Intervenţiile chirurgicale programate, leziunile traumatice

şi contaminarea bacteriană non-traumatică pot duce la

infecţii severe care să necesite un act chirurgical. După o

contaminare bacteriană, organismul iniţiază un proces de

apărare bine definit. Exista o multitudine de factori care

ţin de gazdă ce afectează virulenţa bacteriană, precum şi

răspunsul celular al gazdei, care la rândul lor vor altera

patogeneza bolii infecţioase (Tabelul 8-1 ). Hematoamele

constituie un mediu bogat în fier care potenţează multiplicarea

bacterienă, în timp ce hemoglobina inhibă eficacitatea

răspunsului neutrofilic de eradicare a microorganismelor.

Sângele este un mediu excelent pentru proliferarea bacteriană,

aşa că trebuie acordată o atenţie sporită hemostazei

înaintea închiderii planurilor chirurgicale. Similar, ţesuturile

devitalizate, reprezintă şi ele un mediu propice dezvoltării

bacteriene prin absenţa celulelor responsabile de apărare.

Astfel, debridarea minuţioasă a ţesuturilor devitalizate este

TABELUL 8-1. Factorii de risc care cresc incidenţa

infecţiilor chirurgicale

Locali

Hematom de plagă

Ţesut necrotic

Corp străin

Obezitate

Contaminare

Sistemici

Vârstă înaintată

Şoc (hipoxie, acidoză)

Diabet zaharat

Malnutriţie protein-calorică

Alcoolism acut şi cronic

Terapie cu corticosteroizi

Chimioterapia cancerului

Imunosupresie (dobândită şi indusă)

Infecţie locală diseminată sistemic

absolut necesară pentru o vindecare corespunzătoare. Corpii

străini, precum firelele de sutură, n1burile de dren, sondele

urinare şi cateterele venoase constituie potenţiale p011i de

intrare pentru agenţi patogeni, ceea ce impune o evaluare

corectă a rapmtului risc/beneficiu înaintea oricărui act invaziv.

Factori sistemici (ex. şocul, hipovolemia, hipoxia, comorbidităţile)

vor influenţa, de asemenea, răspunsul imun

în faţa infecţiilor. Şocul duce la hipoperfuzie tisulară şi

acidoză metabolică, care va slăbi capacitatea de apărare a

organismului. Hipoperfuzia periferică şi disfuncţia celulară

consecutivă cresc numărul complicaţiilor septice în cazul

pacienţilor cu leziuni traumatice sau cu intervenţii chirurgicale

elective recente. Oxigenarea este o componentă metabolică

esenţială pentru fagocitoză şi distrucţie intracelulară. Oxigenarea

ineficientă (asociată fie hipoperfuziei, fie ventilării

inadecvate) determină acidoză la nivelul zonei potenţial

contaminate, ceea ce va creşte semnificativ riscul de apariţie

a unei infecţii. Comorbidităţile pacienţilor trebuie luate în

calcul atunci când se stabileşte susceptibilitatea către infecţii

chirurgicale. Pacienţii cu diabet zaharat prezintă alterarea

funcţiei neutrofilelor, precum şi microcirculaţie deficitară,

în timp ce persoanele obeze au hipoperfuzie tisulară, din

cauza vascularizaţiei precare a ţesutului adipos. Malnutriţia

creşte vulnerabilitatea gazdei la infecţii, iar consumul cronic

de alcool afectează răspunsul imun. Tratamentul sistemic

cu corticosteroizi este frecvent administrat în numeroase

afecţiuni. Corticosteroizii, chimioterapia din managementul

pacientului cu cancer şi imunosupresia post-transplant vor

creşte riscul ca pacientul să dezvolte o infecţie chirurgicală. O

afecţiune cronică care modifică funcţia sistemului imun poate

creşte, de asemenea, riscul de a dezvolta o astfel de infecţie.

PREVENTIA INFECTIILOR

CHIRURGICALE

Pregătirea mecanică

Prevenirea infecţiilor de la nivelul plăgii chirurgicale (IPC)

începe cu o pregătire adecvată a acesteia. Majoritatea infecţiilor

chirurgicale sunt rezultatul contaminării cu flora

endogenă a paciennilui. Aşadar, o pregătire optimă a zonei în

care se va practica incizia este necesară pentru minimizarea

potenţialului de contaminare. Pacienţii trebuie să facă duş cu

săpun sau soluţii antiseptice cu o seară înaintea intervenţiei

chirurgicale. Părul corporal ar trebui tuns şi nu ras penh·u

a preveni iritaţii! tegumentare care pot constin1i astfel o

poa1tă de inh·are. Indepăttarea părului trebuie făcută imediat

75

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!