LAWRENCE_EDITABIL

320 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
hemoragiilor spontane sau a rupturilor. Ocazional, pacienţii
cu hemangioame hepatice voluminoase pot prezenta durere
abdominală, tratamentul chirurgical în această situaţie putând
fi luat în considerare, însă în majoritatea cazurilor durerea
are o altă etiologie.
Hiperplazia nodulară focală
Hiperplazia nodulară focală (HNF) este o leziune benignă, bine
circumsc1isă în parenchimul hepatic, care este identificată cel
mai adesea incidental. Imaginea clasică este de cicatrice centrală
asociată cu septuri fibroase şi hiperplazie nodulară. Spre
deosebire de adenomul hepatic, imaginea schiţează şi duete
biliare. Funcţia hepatică este nonnală. Aceste tw110ri nu au
potenţial malign şi rar sunt asociate cu ruptură sau hemoragie.
Provocarea în managementul HNF constă în stabilirea
diagnosticului diferenţial cu adenomul hepatic şi cu carcinomul
hepatocelular. CT-ul poate evidenţia imaginea
clasică de cicattice centrală stelată în leziunile mai mari.
Ultrasonografia abdominală utilizând tehnica Doppler poate
vizualiza semnal vascular cu aspect de spiţe de roată. lmagistica
prin rezonanţă magnetică (IRM) este cea mai eficientă
în descrierea leziunii datorită modificărilor caracteristice
observate în timpul arterial, venos şi în faza de echilibru.
Biopsia percutanată poate face distincţia între hiperplazia
nodu lară focală şi adenomul hepatic, însă nu în toate cazurile.
HNF ete o leziune benignă, un proces regenerativ şi
ar trebui trctată conservator atunci când diagnosticul a fost
stabilit ima5istic. Creşterea dimensională nu este influenţată
de tratamentul hormonal sau de utilizarea contraceptivelor
orale. La nariţia simptomelor se impune reevaluarea clinică
şi imagistică pentru a exclude alte cauze ce ar putea
fi responszbile de manifestările clinice.
Adenomul hepatic
Adenomul hepatic este o tumoră benignă f r ecvent întâlnită
la femeia t:inără cu vârsta între 30 şi 50 de ani. Majoritatea
pacientelor au istoric de expunere la hormonii estrogeni, de
obicei tratament de lungă durată cu contraceptive orale şi,
ocazional, terapie de substituţie estrogenică. Aceste tumori
sunt leziuni solitare, neîncapsulate. Din punct de vedere
microscoJjc, adenomul hepatic este fo1111at dintr-o plajă
de hepatoc ite fără triadă po11ală sau duct biliar.
CT-ul evidenţiază o masă solidă hipodensă cu hemoragie
asociată (Figura 20-5). Scintigrafia hepatică cu 99 mTc evidenţiază
LL1eori defect de captare, deoarece aceste tumori
nu conţin ;elule Kupffer şi nu captează acest radiotrasor.
IRM este o metodă imagistică excelentă în caracterizarea
adenomului hepatic, iar aspectul heterogen al acestuia
reprezintă elementul patognomonic în stabilirea diagnosticului.
BiJpsia cu ac poate ajuta diagnosticul, dar erorile
1A
18
Figura 20-5. IA. Imagine CT în 3 faze ale unui adenom hepatic. A: faza ai-erială. B: faza p01ială. C: faza venoasă. 18. Imagini
de rczonan\ă magnetică ale aceluiaşi adenom hepatic, în fază (A) şi în afara fa::ei (8) Având în vedere con\inutul crescut de grăsime
al leziunii, pe secvenţa din afara fazei se constată o scadere a semnalului, astfel încât leziunea pare a fi non-captantă. (Retipărit cu
permisiunea Mulholland MW, Lillemoe K.D, Doherty GM, et al, eds. Greenjield's Surge1y. Edi\ia a 4-a. Philadelphia, PA: Lippincou
Williams & Wilkins; 2006:962.)