02.11.2021 Views

LAWRENCE_EDITABIL

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

584 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale

pentru acest pacient şi când trebuie iniţiat?

A. Corticoterapie orală, iniţiată în primele 2 săptămâni

de la debutul simptomatologiei

B. Corticoterapie orală, iniţiată în primele 72 de ore de la

debutul simptomatologiei

C. Corticoterapie orală asociată terapiei antivirale,

iniţiată în primele 72 de ore de la debutul

simptomatologiei

D. Corticoterapie orală asociată terapiei antivirale,

iniţiată în primele 2 săptămâni de la debutul

simptomatologiei

E. Monoterapie antivirală iniţiată în primele 72 de ore de

la debutul simptomatologiei

3. Un bărbat în vârstă de 30 de ani se prezintă cu

secreţie otică urât mirositoare şi ureche înfundată,

simptomatologie în evoluţie de câteva luni. Neagă febră,

cefalee sau slăbiciune facială şi relatează multiple episoade

de infecţii auriculare în copilărie. Inspecţia urechii drepte

decelează un material alb-brânzos la nivelul membranei

timpanice cu ţesut eritematos adiacent. Care este

următorul pas în diagnosticarea patologiei pacientului?

A. CT de os temporal fără substantă de contrast

B. CT de os temporal cu substantă de contrast

C. IRM al conductului auditiv inter cu substanţă de contrast

D. IRM al conductului auditiv intern fără substantă · de

contrast

E. Audiogramă.

4. Un copil în vârstă de 5 ani se prezintă cu senzaţie de

ureche înfundată debutată în urmă cu 1 lună, fiind în rest

sănătos, cu dezvoltare corespunzătoare, fără deficite de

comunicare. La examinare, se decelează exudat seros

bilateral la nivelul urechii medii. Care este pasul următor în

managementul patologiei prezente?

A. Timpanotomie

B. Timpanotomie cu montarea tubului de

timpanostomie

C. Antibioterapie

D. Monitorizare

E. CT de oase temporale

5. Un băiat în vârstă de 13 ani se prezintă în mod repetat,

pe parcursul a 3 luni, la camera de gardă cu sângerare

nazală apărută spontan, întotdeauna la nivelul nării stângi.

Pacientul neagă traumatism nazal, febră, cefalee sau scădere

ponderală şi descrie simţ olfactiv nealterat, dar acuză

dificultate în respiraţie prin nara stângă apărută ocazional.

Care este următorul pas în diagnosticarea pacientului?

A. CT de sinusuri cu substanţă de contrast

B. CT de sinusuri fără substantă de contrast

C. Angiografie

D. Biopsie incizională

E. Endoscopie nazală

RĂSPUNSURI SI EXPLICATU

1. Răspuns: D

Manevra Dix-Hallpike începe cu pacientul poziţionat în

şezut. Capul este rotat la 45 ° spre o parte, iar pacientul

este apoi culcat rapid, cu capul în uşoară extensie şi cu

urechea de partea care a fost întors pacientul, poziţionată

inferior. Se urmăreşte timp de 30 de secunde apariţia

nistagmusului, apoi pacientul este repoziţionat în şezut şi

se inspectează apariţia nistagmusului din nou, timp de alte

30 de secunde. în cazul vertijului paroxistic şi nistagmusului

datorate disfuncţiei de canal posterior (cel mai frecvent), se

va observa nistagmusul geotrop, care cedează progresiv.

IRM-ul cerebral sau CT-ul de craniu sunt indicate dacă

simptomatologia este incontrolabilă şi sugerează o cauză

centrală sau dacă pacientul prezintă semne sugestive

pentru un AVC sau o formaţiune tumorală. Testul Romberg

evaluează echilibrul asigurat de propriocepţie, funcţia

vestibulară şi vedere şi poate fi influentat de avitaminoze sau

de neuropatie periferică. Testarea acuităţii vizuale nu ajută în

acest caz la diagnosticare. Pentru mai multe informaţii legate

de răspunsul corect, vezi Capitolul Patologie vestibulară.

2. Răspuns: B

Pacientul prezintă paralizie Bell de hemifaţă dreaptă.

Corticoterapia orală trebuie iniţiată precoce, preferabil în

primele 72 de ore de la instalarea simptomatologiei. Două

săptămâni reprezintă o perioadă mult prea îndelungată

pentru începerea tratamentului. Ghidurile de practică clinică

nu mai recomandă terapia antivirală în această situaţie.

Pentru mai multe informaţii legate de răspunsul corect, vezi

capitolul Patologia nervului facial.

3. Răspuns: A

Pacientul prezintă diagnosticul de colesteatom de ureche

dreaptă. Diagnosticul de certitudine este obtinut în urma

exciziei, dar înaintea intervenţiei chirurgicale· este necesară

efectuarea CT-ului de os temporal fără substanţă de contrast

pentru caracterizarea leziunii şi extensiei la nivelul urechii

medii şi osului temporal. CT-ul de os temporal necesită

utilizarea substanţei de contrast dacă pacientul prezintă

semne de otomastoidită complicată, precum edemul

regiunii mastoidiene, stare generală alterată si alterarea

statusului neurologic sau reacţie meningeali. Imagistica

IRM a canalului auditiv intern este de elecţie în excluderea

leziunilor de unghi ponto-cerebelos, precum schwannomul

vestibular. Înainte de orice intervenţie chirurgicală este

necesară efectuarea unei audiograme, dar aceasta nu

reprezintă următorul pas ideal. Pentru mai multe informaţii

legate de răspunsul corect, vezi Capitolul Colesteatomul.

4. Răspuns: D

Copilul examinat prezintă OMS de cel puţin o lună de zile,

fără a avea risc de întârziere în dezvoltare sau deficit de

comunicare. Pentru aproape 90% dintre copii, patologia

are remisie spontană, într-un interval de maximum 3 luni.

Astfel, este recomandată monitorizarea evolutiei clinice în

continuare. Timpanotomia cu sau fără monta;ea tubului de

timpanostomie ar fi de elecţie în cazul asocierii hipoacuziei

ce ar duce la întârzierea dezvoltării normale şi abilităţilor

de comunicare, precum în cazul copiilor cu sindrom Down.

Antibioterapia nu este indicată, întrucât OMS nu are etiologie

bacteriană. Totodată, în acest stadiu al bolii, investigaţiile

imagistice nu sunt recomandate. Pentru mai multe informatii ·

legate de răspunsul corect, vezi Capitolul Otita medie.

5. Răspuns: E

Acest pacient prezintă un caz tipic de angiofibrom juvenil

nazo-faringian ce apare frecvent la băieţii aflaţi la vârsta

adolescenţei. Deşi imagistica joacă un rol important în

diagnosticarea şi în stabilirea planului terapeutic al acestor

pacienţi, endoscopia nazală cu vizualizarea directă a leziunii

este procedura de bază, cu atât mai mult cu cât nu este

iradiantă şi poate fi efectuată cu uşurinţă la patul bolnavului.

Angiografia este destinată timpului preoperator, acest tip

de leziune fiind embolizată anterior intervenţiei chirurgicale.

Biopsia incizională nu este recomandată din cauza riscului

hemoragic înalt. Pentru mai multe informaţii legate de

răspunsul corect, vezi Capitolul Epistaxisul.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!