LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 9 Traumatologie 99
Figura 9-12. Examinarea CT a abdomenului la un pacient cu
traumatism abdominal închis şi leziuni hepatice extinse.
Splina
Splina este frecvent afectată în contuziile abdominale.
Ca şi în cazul ficatului, leziunile splenice sunt clasificate
de la I la VI, leziunile de grad mai mare necesitând mai
frecvent intervenţii terapeutice (Tabelul 9-5). Conservarea
splinei este un deziderat, însă această decizie trebuie pusă
în balanţă cu riscul hemoragic şi cel de deces. Scanarea
CT permite stabilirea gradului leziunilor splenice şi depistarea
eventualelor leziuni concomitente. Managementul
terapeutic nonchirurgical este preferat la pacienţii stabili
hemodinamic, în special la cei cu leziuni splenice de grad
scăzut (Figura 9-13). Eşecul tratamentului nonchirurgical,
semnalat prin sângerarea recurentă şi apariţia semnelor de
peritonită, indică laparotomia de urgenţă sau embolizarea.
Leziunile splenice cu sângerare activă şi hipotensiune
Figura 9-13. Leziune splenică, demonstrată pe CT-ul abdominal.
Este prezent hemoperitoneul difuz.
arterială necesită fie splenorafie, fie splenectomie totală.
Pacientii stabili hemodinamic, ce prezintă extravazarea
substatei de contrast IV la scanarea CT în dinamică, pot fi
trataţi pin angioembolizare în vederea conservării splinei
(Figura 9-14). Pacienţii splenectomizaţi vor fi vaccinaţi
împotriva bacteriilor încapsulate precum pneumococul şi
meningococul, pentru a reduce riscul de infecţii potenţial
fatale, ce pot apărea la pacienţii splenectomizaţi.
Pancreas
Leziunile pancreasului sunt mai puţin frecvente datorită
localizării sale retroperitoneale. Această localizare îngreunează
examinarea clinică a acestuia. Astfel, oricărui pacient
ce prezintă un traumatism contuziv important la nivelul
toracelui inferior sau abdomenului superior, trebuie să i se
efectueze o scanare CT pentru a depista precoce posibilele
TABELUL 9-5. Gradul leziunilor splenice
Grad 0
Hematom
Dilacerare
Descrierea leziunilor
Subcapsular, neexpansiv, <10% din suprafaţă
Ruptură capsulară, fără sângerare, <1 cm în profunzime
li
III
IV
V
Hematom
Di lacerare
Hematom
Di lacerare
Hematom
Di lacerare
Dilacerare
Vascular
Subcapsular, neexpansiv, 10-50% din suprafaţă
lntraparenchimatos, neexpansiv, <5 cm în diametru
Ruptură capsulară, sângerare active; 1-3 cm profunzime în parenchim ce nu include un vas trabecular
Subcapsular, >50% din suprafaţă sau expansiv; hematom subcapsular rupt cu sângerare activă; hematom
intraparenchimatos >5 cm sau expansiv
>3 cm profunzime în parenchim sau implicând vase trabeculare
Hematom intraparenchimatos rupt cu sângerare activă
Dilacerări ce implică vase segmentare sau hilare, ce produc devascularizări majore (>25% din splină)
Splină complet dilacerată
Leziune vasculară hilară, care devascularizează splina
0
Se adaugă un grad pentru leziunile multiple pănă la gradul III.