LAWRENCE_EDITABIL

142 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
Artera şi vena
toracică internă
Nervul frenic drept
--,->,r----+-,----vena brahiocefalică
dreaptă
Nervul
vag drept
Vena
azygos
Esofag
-11-r:-----:----r------'r-- Artera pulmonară
dreaptă
!i\---:::;7--,ţţ--r- Venele pulmonare
drepte
Vena cavă inferioară ---:lftiITT!tl::::..:..dlL
t
I
Figura 12-2. Anatomia chirurgicală a esofagului. Printr-o toracotomie dreaptă, cea mai mare parte a esofagului toracic este accesibilă.
Ca um1are, leziunile esofagiene proximale şi medii toracice sunt cel mai bine abordate prin hemitoracele drept. (Retipărit
cu pennisiunea Fischer JE, Jones DB, Pomposelli FB, et al. Fischer's Mastery of Surgery. Ediţia a 6-a. Philadelphia, PA: Lippincott
Williams & Wilkins; 2012:793.)
FIZIOLOGIA ESOFAGIANĂ
În repaus, cea mai mare parte a esofagului este într-o stare
relaxată, cu excepţia SES şi SEI localizări în care presiunile
de repaus sunt ridicate (30-120 mm Hg pentru SES şi
15-30 mm Hg pentru SEI). Presiunea de repaus ridicată a
SEI ajută la prevenirea refluxului şi regurgitării conţinutului
alimentar în esofag. Deglutiţia este iniţiată în mod voluntar
de nucleul ambiguu (situat în bulb), moment în care SES
se relaxează temporar, permiţând alimentelor să treacă
în esofagul superior. Bolusul este propulsat de-a lungul
esofagului de o undă peristaltică primară. SEI se relaxează
în anticiparea bolusului alimentar, pem1iţând astfel pasajul
acestuia în stomac. După ce are loc pasajul bolusului, SEI
revine la presiunea de repaus ridicată, prevenind refluxul
conJinutului gastric.
In mod normal, deglutiţia alimentelor declanşează o
undă peristaltică primară. Undele peristaltice secundare
nu fac parte din mecanismul normal al deglutiţiei, ci apar
din cauza dilatării sau iritaţiei esofagiane sau a existenţei
unei obstrucţii care împiedică progresia bolusului. Undele
peristaltice secundare sunt considerate un proces „de rezervă"
de îndepărtare a materialului rezidual din esofag
după deglutiţie. Undele terţiare sunt unde anormale, ne-propulsive,
de „fibrilaţie" esofagiană. Figura 12-9 prezintă
activitatea peristaltică tipică iniţiată de deglutiţie şi telrnica
manometriei intraluminale care înregistrează acest proces.
TULBURĂRI ESOFAGIENE: TABLOU CLINIC
Detectarea tulburărilor esofagiene necesită o anamneză
meticuloasă deoarece simptomele descrise de pacient pot
fi manifestări ale bolii în alte organe (ex. angină pectorală
sau astm) sau semne ale unei probleme sistemice (ex. boli
de colagen, tulburări vasculare sau neurologice). Pentru a