LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 1 O Arsurile 123
temporare adecvate a plăgii sunt vitale. S-a propus o gamă
largă de variante pentru acoperirea temporară a plăgii,
incluzând xenogrefa, pansamentele biosintetice ale plăgii,
alogrefa, tifonul Xeroform, pansamentele cu azotat de
argint 0,5% şi pansamentele anti microbiene. Agenţii topici
epidermului superficial sulfamidă sunt în general evitaţi
din cauza implicării lor în etiologia NET. Până în prezent,
nu există studii clinice care să dovedească superioritatea
unei anumite variante. Ceea ce pare să facă diferenţa este
îngrijirea pe baza unui protocol în cadrul unui centru de
arşi experimentat. Aceasta include reechilibrare lichidiană,
suport ventilator când este necesar, nutriţie agresivă şi
terapie fizică. Afectarea oculară este frecventă şi până la
jumătate dintre supravieţuitori rămân cu sechele severe
pe termen lung. Consultaţia oftalmologică se va face la
debutul bolii pentru a diagnostica şi trata conjunctivita
pseudomembranoasă sau membranoasă.
Au fost propuse şi o serie de terapii sistemice pentru
NET şi SSJ. Deşi steroizii sistemici reduc răspunsul
inflamator, nu au îmbunătăţit supravieţuirea în NET sau
SSJ după apariţia descuamării. Utilizarea imunoglobulinei
a fost recomandată datorită inJ,ibării CD95 într-un
model experimental. Cu toate acestea, studiile clinice nu
au demonstrat beneficiile administrării imunoglobulinei.
Mortalitatea în NET variază între 20-75%. Un studiu
multicentric pe 199 de pacienţi trataţi în centrele de arşi din
SUA a raportat o mortalitate de 32%. Riscul de mo11alitate
din cauza NET a fost asociat cu mai mulţi factori, incluzând
vârsta mai mare de 40 de ani, prezenţa malignităţii, descuamare
epidermală > I 0% SCT, creşterea retenţiei azotate şi
a glucozei serice, acidoză (bicarbonat seric <20 mEq/L) şi
ritmul cardiac mai mare de 120 de bătăi/minut. Mortalitatea
este cauzată în principal de sepsis, insuficienţă multiplă
de organ şi complicaţii cardio-pulmonare. Sechelele pe
termen lung includ pigmentarea anormală, pierderea plăcilor
unghiale, fimoză la bărbaţi, sinechii vaginale la femei,
disfagie, cicatrizare conjunctivală, lezarea canalului lacrimal
cu scăderea secreţiei lacrimale, ectropion şi simblefaron
(aderenţa pleoapei de globul ocular). Urmărirea atentă şi
direcţionarea către specialişti adecvaţi este necesară pentru
a optimiza rezultatele pe termen lung.
INFECTII CHIRURGICALE ALE TESUTURILOR MOI
Tennenul de infecţii necrozante ale ţesuturilor moi
cuprinde o varietate de infecţii severe ale pielii, ale ţesutului
subcutanat şi ale muşchilor care necesită excizie
chirurgicală imediată. Utilizarea continuă a altor termeni
precumfasciită necrozantă, gangrena Fum ier şi gangrena
Meleney a dus la o confuzie substanţială în literatura de
specialitate. Indiferent de terminologie, aceste infecţii au
mai multe caracteristici comune: majoritatea au evoluţie
rapidă, produc toxicitate severă şi produc necroza ţesuturilor
implicate, care se poate extinde rapid. Aceste infecţii sunt
discutate mai detaliat în Capitolul 8, dar sunt menţionate
aici, deoarece tratamentul lor adecvat duce adesea la excizii
largi, pentru tratarea cărora centrele de arşi sunt bine
echipate. La fel ca victimele arsurilor, astfel de pacienţi
necesită deseori resuscitare agresivă cu lichide, îngrijirea
şi tratamentul chirurgical meticulos al plăgilor, terapie
intensivă şi reabilitare îndelungată.
PLATFORMA REZIDENTIAT.COM
Platforma online rezidentiat.com oferă resurse
suplimentare online: întrebări de evaluare de tipul celor de
la admitere în rezidenţiat, slide-uri Power Point+ audio,
flash-card-uri, video cu operaţii, cazuri clinice USMLE la
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
Cancio LC. Tnitial assessment and fluid resuscitation of burn
patients. Surg Clin North Am. 2014;94(4):741-754.
Deutsch CJ, Tan A, Smailes S, et al. The diagnosis and management
of inhalation injury: an evidence based approach. Bums.
20 I 8;44(5): I 040-1051.
Guilabert P, Usua G, Martfn N, et al. Fluid resuscitation
management in patients with burns: update. Br J Anaesth.
2016;117(3):284-296.
Rae L, Fidler P, Gibran N. The physiologic basis of burn shock
and the need for aggressive fluid resuscitation. Crit Care Clin.
2016;32( 4):491-505.
.... ... ţj.
MODELE DE INTREBARI
:'.·
ÎNTREBĂRI
Alegeţi un singur răspuns pentru următoarele întrebări:
O. Se conectează la oxigen 1 OL cu mască facială
umidificată.
E. Se transferă pacientul în camera cu oxigen hiperbaric.
1. Un bărbat în vârstă de 63 de ani cu boală pulmonară
obstructivă cronică şi-a dat foc la casă în timp ce fuma în
pat. A fost blocat în casă pentru o perioadă necunoscută,
înainte ca pompierii să-l extragă din incendiu. El se
prezintă la secţia de urgenţă cu flictene faciale severe,
păr nazal ars, mucoasă intraorală neagră, limbă tumefiată
şi spută carbonică. Saturaţia este 85% oxigen în aerul
ambiant, iar pacientul este în stare de şoc. Care este
următorul pas?
A. Administrarea de epinefrină racemică şi steroizi.
B. Gazometrie arterială pentru a determina nivelul de
COHb.
C. Asigurarea căii respiratorii prin intubare endotraheală.
2. Un bărbat în vârstă de 25 de ani suferă arsuri pe 40%
SCT, într-o explozie la un loc de foraj a gazelor naturale.
Necesită intubaţie de urgenţă şi resuscitare volemică.
în prima săptămână de spitalizare, suferă o procedură
operatorie importantă cu excizia arsurii şi grefarea pielii.
Până la sfârşitul celei de-a treia săptămâni de spitalizare,
greutatea lui (care iniţial a crescut odată cu resuscitarea)
a revenit, iar el cântăreşte cu 12 lb mai puţin decât înainte
de accident. Care este cauza cea mai probabilă pentru
pierderea în greutate?
A. Scăderea excreţiei de azot şi catabolismul secundar
B. Creşterea excreţiei de azot şi catabolismul secundar
C. Malnutriţia proteică cu consolidarea muşchilor