LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 18 Glanda mamară 279
Ganglioni limfatici jugulari
Ganglionii limfatici
ai lui Rotter
mamari
interni
Ganglioni limfatici
lnframamari
\
Figura 18-2. Drenajul limfatic al sânului.
şi în c ntitatea de ţesut adipos depus. Efectul fiziologic
s111erg1c al estrogenului şi al progesteronului are ca
rezultat maturarea completă a componentelor ductale
şi lo?ulare ale sânului. Cu fiecare ciclu menstrual, producţia
de estrogen preovulator stimulează proliferarea
sistemului duelai mamar. După ovulaţie, scăderea nivelului
de estrogen şi progesteron determină o diminuare
a proliferării ductale. În timpul sarcinii, când nivelurile
de estrogen şi progesteron rămân relativ ridicate se
continuă hipertrofia şi înmugurirea sistemului ductal' cu
dezvoltare acinară asociată. Diminuarea bruscă a nivelIlui
de hormoni în perioada postpartum, asociată cu secretia
de pr ? l _
actină din glanda pituitară, determină apariţia
lactaţ1e1. Postmenopauză, în absenţa stimulului hormonal
pentru proliferarea ciclică a sistemului ductal al sânului
parenchimul mamar se pierde progresiv şi este înlocuit c
ţesut adipos. Sânul masculin este compus anatomic din
acelaşi ţesut heterogen ca sânul feminin, dar nu suferă
modificări ciclice din cauza lipsei stimulului hormonal.
Ginecomastia fiziologică apare la peste jumătate dintre
adolescenţii de gen masculin. Pentru acesti pacienti tineri
sânii măriţi dimensional pot fi asimetrici ş'i sensibil( secun
dar unui exces fiziologic de estradiol plasmatic raportat la
testosteronul plasmatic. Această ginecomastie adolescentă
se rezolvă de obicei până la vârsta de 20 de ani. La fetele
tinere, hipertrofia adolescentă sau juvenilă este o persistenţă
postpube11ate a creşterii epiteliale şi stromale, care poate
duce la sâni cu dimensiuni foarte mari. Adesea, acest lucru
apare în absenţa oricăror dezechilibre hormonale sistemice.
De asemenea, ginecomastia fiziologică este prezentă la un
procent semnificativ de bărbaţi în vârstă. Acest lucru se
manifestă prin mărirea sânilor, bilaterală sau unilaterală,
adesea _asociată cu sensibilitatea mamară. Această ginecomastie
este secundară unui hiperestrinism relativ cu
scăderea nivelului de testosteron plasmatic şi creşt;rea
conversiei hormonilor androgeni în hormoni estrogeni în
ţ suturile periferice. În absenţa unei mase tumorale palpabile
sau a unor simptome semnificative, această afecţiune
nu necesită ev_aluare clinică. O anamneză amănunţită şi
un examen fizic atent vor fi adesea suficiente pentru majoritatea
pacienţilor asimptomatici, fără semne sugestive
pentru o patologie malignă. Mai rar, ginecomastia poate
fi asociată consumului unor anumite medicamente sau ca
urmare a unor p _
atologii precum afecţiunile hepatice, renale
sau endocrine. In aceste cazuri, tratamentul ginecomastiei
este adaptat etiologiei şi simptomelor.
TABLOU CLINIC SI EVALUARE: EVALUAREA
RISCULUI CANCERULUI DE SÂN
O anamneză completă, o evaluare a riscurilor şi un examen
obiectiv ţintit ar trebui efectuate oricărei paciente cu