LAWRENCE_EDITABIL

202 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
A
Figura 14-6. A. Radiografia intestinului sub\ire care arată o îngustare a segmentului distal a intestinului subţire şi o modificare similară
a antrului gastric. Aspectul mucoasei intestinale este alterat de prezenţa pseudopolipilor, iar plici le circulare sunt absente. Partea superioară
a intestinului subţire sugerează zone neafectate de boala Croim, în timp ce intestinul distal este îngustat şi afectat. B. Radiografia
intestinului subţire care arată „semnul de sfoară al lui Kantor" în ileonul terminal adiacent cecului, cu dilatarea proximală a ileonului.
B
sunt deseori necesare în formele severe. Controlul diatezei
inflamatorii poate fi adesea realizat printr-o gamă extinsă
de agenţi farmacologici.
Antidiareicele, incluzând loperamida, difenoxilatul,
codeina şi colestiramina pot facilita gestionarea simptomatologiei.
Acestea trebuie administrate cu grijă şi sunt cel
mai utile la pacienţii cu diaree cronică asociată intestinului
scurt după rezecţii intestinale în antecedente, sau dacă
diareea cronică nu este asociată cu fenomene obstructive.
Antidiareicele pot produce ileus paralitic, multiplicare
bacteriană şi chiar megacolon toxic, dacă se folosesc în
mod abuziv. Colestiramina are o eficacitate crescută la
pacienţii cu diaree indusă de malabsorbţia acizilor biliari,
cauzată de boală ileală şi/sau rezecţie. Simpla evitare a
lactozei şi/sau utilizarea suplimentelor pe bază de lactază
pot ameliora, de asemenea, simptomatologia diareică.
Aportul nutriţional este deseori necesar la pacienţii cu
manifestări cronice şi subacute. Nutriţia enterală este de
preferat, ca urmare a rolului său de a păstra_ integritatea
şi funcţionalitatea mucoasei şi a celulelor hepatice, a
costului redus, precum şi a profilului superior de siguranţă.
Dietele elementale nu s-au dovedit superioare fommlelor
standard enterale şi, deşi teoretic prezintă avantajul minimizării
activităţii digestive, acestea nu au un gust plăcut
şi necesită, de obicei, administrarea pe sondă. Pacienţii
cu afecţiuni obstructive, boli severe şi fistule (în special
fistulele intestinului subţire proxima!) vor necesita adesea
administrare parenterală. Substituţia vitaminelor, inclusiv
a celor absorbite în ileonul te1minal, aşa cum s-a subliniat
anterior, este frecvent necesară. La pacienţii sever subnutriţi,
sindromul de realimentare ar trebui să fie anticipat odată cu
începerea alimentaţiei. O atenţie deosebită trebuie acordată
electroliţilor serici, în special fosfatului, deoarece depleţia
cronică devine taxabilă de nevoia urgentă de a procesa şi
stoca substraturi energetice intracelulare.
Agenţii farmacologici utilizaţi în tratamentul bolii Crohn
îşi exercită efectul prin modularea inflamatorie şi imună,
reprezentând un domeniu de studiu în curs de cercetare.
Sulfasalazina a fost unul dintre primii agenţi recunoscuţi ca
având eficacitate, în special pentru afectarea colonică, atunci