02.11.2021 Views

LAWRENCE_EDITABIL

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

286 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale

practicată în vederea efectuă1ii studiilor imunohistochimice

necesare planifică1ii tratamentului sistemic. Biopsia cutanată

cu bisturiul circular (punch biopsy) poate evidenţia o dilatare

a duetelor limfatice, dar nu este necesară pentrn a stabili un

diagnostic clinic de carcinom mamar inflamator.

Ecografia evidenţiază colecţii de lichid care pot fi drenate.

În cazul abceselor, aspiraţiile repetate în asociere cu antibioterapia

pot fi curative, fără a mai fi nevoie de drenaj deschis.

Inflamaţia cronică retroareolară şi fistulele mamare ductale

necesită antibioterapie pentru flora bacteriană anaerobă,

unnată de excizia duetelor mamare retroareolare, inclusiv a

traiectului fistulos. La femeile care alăptează, mastita este, în

general, cauzată de stafilococi sau stTeptococi. Antibioticele

adecvate, precum dicloxacilina sau clindamicina, pe1mit

ameliorarea imediată a simptomatologiei. Alăptarea poate

să continue la sânul indemn, iar utilizarea unei pompe de sân

este benefică pentru reducerea congestiei sânului infectat.

CANCERUL DE SÂN

În SUA, una din opt femei au riscul de a dezvolta un cancer

mamar în timpul vieţii. Cancerul mamar este cea mai

întâlnită neoplazie în rândul femeilor şi a doua cauză de

deces oncologic la femei. Deşi incidenţa a fost în creştere

în ultimele decenii, se poate observa o încetinire a ratei de

creştere. Aproximativ 25% din cancerele noi sunt în situ. Rata

de detectare a carcinoamelor ductale in situ este rezultatul

creşterii screeningului mamografie, care identifică neoplaziile

mamare înainte ca acestea să fie decelabile prin palpare.

Cel mai precoce semn al unui cancer mamar este, de

obicei, o anomalie mamară evidenţiată mamografie. O

fonnaţiune tumorală palpabilă, adesea dură şi neregulată,

apare în decursul evoluţiei cancerului de sân. Alte se11111e

întâlnite sunt împăstarea, edemul, eritemul tegumentar sau alte

modificări tegumentare ( de textură sau nivel). Modificările

mamelonului cauzate de cancernl de sân pot fi eroziunea şi

deshidratarea, ulceraţia, retracţia sau scurgerea mamelonară.

În majoritatea cancerelor mamare, cauza este necunoscută,

dar mulţi factori de risc precum cei hormonali, de

mediu şi cei asociaţi stilului de viaţă au fost identificaţi.

Aproximativ I 0% din cancerele mamare sunt asociate unor

factori genetici. Aproximativ 1 % din cancerele mamare sunt

diagnosticate la bărbaţi.

Tipuri histologice de cancer mamar

Carcinomul ductal in situ (CDIS), cunoscut şi sub numele

de carcinomul intraductal, este o formă preinvazivă a cancerului

ductal. Dacă nu este tratat corespunzător, un cancer

invaziv se poate dezvolta la aproximativ 30-50% dintre

paciente într-un interval de I O ani (Figura 18-7). Aspectul

tipic al CDIS pe mamografie este dat de microcalcificări;

rareori, o masă tumorală, este detectată mamografie sau la

examenul clinic. Tipurile histologice ale CDIS sunt solid,

cribrifonn, micropapilar şi comedo. CDIS poate fi clasificat

în funcţie de gradul nuclear în 1, 2 şi 3, gradul I fiind cel

mai favorabil. Pacienţii cu necroză de tip comedo şi/sau cu

o leziune de grad înalt prezintă un risc crescut de recidivă

şi de evoluţie a leziunii într-un carcinom invaziv.

Carcinomul duela/ infiltra/iv reprezintă aproximativ

80% din cancerele invazive de sân. Acesta are un aspect

caracteristic neregulat, fenn la examinarea clinică. Aceste

formaţiuni tumorale sunt mai bine definite mamografie şi

histopatologic comparativ cu cancerele lobulare infiltrative.

Cancerul lobular infiltrat iv reprezintă aproximativ 10%

din cancerele mamare şi este adesea dificil de evidenţiat

mamografie şi la examenul clinic din cauza marginilor imprecis

delimitate. Acesta este caracterizat printr-o incidenţă

mai crescută a leziunilor mamare multicentrice şi bilaterale.

Carcinomul tubular, o fonnă foa1te bine diferenţiată

a carcinomului ductal, constituie aproximativ 1-2% din

cancerele mamare. Acesta este denumit astfel deoarece

formează tubuli mici, dezorganizaţi, fiecare delimitat de un

singur rând uniform de celule. Acest subtip tinde să apară la

femeile care sunt mai tinere decât majoritatea pacientelor

diagnosticate cu cancer mamar. Prognosticul este mai bun

comparativ cu cel al altor carcinoame ductale infilh·ative.

Carcinomul medular, o altă variantă a carcinomului ductal

infilh·ativ, se caracterizează printr-o invazie tumorală extinsă

cu limfocite mici şi este mai slab diferenţiat decât carcinomul

tubular. Acesta constituie aproximativ 5% din carcinoamele

mamare. La diagnosticul clinic se poate remarca evoluţia

rapidă în dimensiuni şi este adesea asociat cu CDIS. Acesta

metastazează mai rar la nivelul ganglionilor limfatici şi are un

prognostic mai bun decât carcinomul ductal infilh·ativ clasic.

Carcinomul coloid sau mucinos este tot o variantă a

carcinomului ductal infiltrativ şi reprezintă aproximativ

2-3% din carcinoamele mamare. Acesta se caracterizează

histopatologic prin grupuri şi lanţuri de celule epiteliale în

acumulări de material mucoid. Carcinomul coloid evoluează

lent şi apare mai des la femeile în vârstă. Tipul histologic

pur are un prognostic relativ bun.

Carci nomul papilar adevărat reprezintă aproximativ

1 % din carcinoamele mamare. Aceste tumori pot fi dificil

de diferenţiat histologic de papiloamele intraductale care

sunt leziuni benigne. Carcinomul papilar are dimensiuni

destul de mici, şi chiar dacă metastazează la nivelul ganglionilor

limfatici regionali, are un prognostic mai bun decât

carcinoamele ductale, datorită unei rate scăzute de creştere.

Carcinomul inflamator reprezintă 3% din totalul cancerelor

mamare şi prezintă edem cutanat (peau d 'orange) şi eritem.

Edemul tegumentar este secundar congestiei limfatice de la

Duct normal

Hiperplazie

intraductală

Hiperplazie

intraductală

cu atipii

Carcinom

in situ

Carcinom

ductal

invaziv

Figura 18-7. Evoluţia de la un

duct mamar normal la carcinom

invaziv. (Adaptat cu pennisiune din

with pem1ission from Love SM. D,:

Susan Love '.\· Breast Book. Reading,

MA: Addison-Wesley Longman;

1990: 192. Copyright© 1990, 1991

by Susan M. Love, MD. Retipărit

cu permisiunea Addison-Wesley

Longman, Inc).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!