LAWRENCE_EDITABIL

28 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
TABELUL 3-3. Deficienţele nutriţionale evidenţiate la examenul clinic (continuare)
Deficit nutriţional suspectat
Examen clinic
Gingii
Vitamina C
Gingii tumefiate, sângeroase; retraqie gingivală
Regiunea cervicală
Iod
Proteine, bulimie
Exces de lichide
Torace
Proteine, calorii
Cardiac
Tiamină
Digestiv
Proteine, calorii, zinc, vitamina C
Proteine
Renal
Deshidratare
Suprahidratare
Guşă tiroidiană
Glande parotide mărite în volum (bilateral)
Turgescenţă venoasă
Scăderea masei şi a forţei musculare, dispnee, fatigabilitate, funqie pulmonară redusă
Insuficienţă cardiacă
Vindecare deficitară a plăgilor
Hepatomegalie
Urină concentrată, hipercromă
Urină diluată, hipocromă
Musculo-scheletal
Vitamina D, calciu
Vitamina D
Proteine
Vitamina C
Tiamină
Nervos
Proteine
Vitamina 8 12 , tiamină, vitamina 8 6
Niacină, vitamina 8 12
Calciu, magneziu, vitamina D
Rahitism, osteomalacie
Persistenţa fontanelei anterioare (după 18 luni), craniotabes (pierderea consistenţei calotei
craniene, posterior şi lateral, înainte de 1 an); îngroşare epifizară (nedureroasă) la nivelul
articulaţiilor mâinilor, genunchilor şi al gleznelor; piept de porumbel şi şanţ Harrison (depresie
orizontală a marginii inferioare a toracelui)
Emaciere, pierdere musculară, edeme, durere
Articulaţii dureroase şi tumefiate
Dureri coapse şi gambe
Modificări psihomotorii (apatie); confuzie
Slăbiciune, confuzie, reflexe întârziate, parestezii, pierdere senzorială, durere gambe
Demenţă
Tetanie
rezecţiilor pancreatice. Valori ale albuminei serice de peste
2,5 g/dL au fost corelate cu un risc perioperator uşor crescut
la pacienţii supuşi intervenţiilor elective colonice.
OPTIUNI PENTRU TERAPIA NUTRITIONALĂ
Pacienţii aflaţi în imposibilitatea de a-şi asigura, prin intermediul
aportului per os, minim 80% din necesarul nutriţional
zilnic, necesită terapie nutriţională adjuvantă, sub fonnă de
alimentaţie enterală (NE) sau parenterală (NP).
Nutriţia enterală
Tabelul 3-4 prezintă modalităţile de furnizare a nutriţiei
enterale pe tennen scurt şi lung. Pacienţii critici din terapie
intensivă tolerează cel mai bine alimentaţia în infuzie continuă,
în timp ce bolusurile sau infuziile intern1itente sunt
rezervate pacienţilor stabili ce necesită NE pe termen lung.
Tractul gastrointestinal este cel mai mare organ cu funce
imunologică, setvind ca barieră de protece împotiiva toxinelor
şi a bactetiilor intraluminale. Celulele producătoare de imunoglobuline
sunt prezente de-a lungul întregului ti·act GT, 80%