LAWRENCE_EDITABIL

84 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
pneumatoza intestinală, colecţii lichidiene pericolonice şi
pneumoperitoneu. Perforaţiile colonului necesită, de obicei,
rezecţia segmentului perforat şi devierea tranzitului intestinal
ca parte a managementului. Anumiţi pacienţi, care prezintă o
perforaţie localizată (inclusiv pe1foraţie mezocolonică) pot fi
iniţial gestionaţi conservator cu condiţia drenajului adecvat.
CONCLUZII
Te1menul de infecţie chirurgicală este extins astfel pentru a
cup1inde o întreagă serie de stări patologice pentru care sunt
necesare evaluarea efectuată de către chirurg şi potenţiale
intervenţii chirw-gicale. IPC sunt, în general, evenimente
rare după o operaţie electivă; cu toate acestea, anumite
proceduri cu contaminare bacteriană severă prezintă un risc
mult mai mare pentru dezvoltarea consecutivă a infectiei
postoperatorii. Multe dintre acestea vor necesita, cel puţin,
deschiderea plăgii chirnrgicale şi îngrijirea zilnică a acesteia.
Un număr şi mai mic va impune debridare şi drenaj simultan
cu utilizarea antibioterapiei. Supravegherea atentă a plăgii este
necesară la pacienţiicu risc crescut de infectii. Identificarea
şi tratamentul precoce vor limita complicaţiile suplimentare
legate de infecţia activă. Numeroase strategii care vizează
prevenţia sunt utilizate prin protocoale derivate din studii
actuale. Alte tipuri de infecţii chirurgicale variază de la
celulită la infecţii profunde în cavităţi şi organe, necesitând
o multitudine de tehnici de tratament, de la antibiotice orale
la incizii şi drenaj până la debridarea radicală şi rezecţii de
organe. Diagnosticarea promptă şi tratamentul chirurgical
rapid limitează morbiditatea şi mo1ialitatea în multe dintre
aceste cazuri.
PLATFORMA REZIDENTIAT.COM
Platf01ma online rezidentiat.com oferă resurse
suplimentare online: întrebări de evaluare de tipul celor de
la admitere în rezidenţiat, slide-uri Power Point + audio,
flash-card-uri, video cu operaţii, cazuri clinice USMLE la
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
Berrios-Torres SJ, Umscheid CA, Bratzler DW, et al. Centers for
Disease Control and Prevention guideline for the prevention of
surgical infection, 2017. JAMA Surg. 2017;152(8):784-791.
Bratzler DW, Dellinger EP, Olsen KM, et al. Clinica! practice
guidelines for antimicrobial prophylaxis in surgery. Am
J Health Syst Phann. 2013;70: 195-283.
Kalil AC, Metersky ML, Klompas M, el al. Management of adults
with hospital-acquired and ventilator-associated pneumonia:
2016 Clinica! Practice Guidelines by the lnfectious Disease
Society of America and the American Thoracic Society. Clin
Infect Dis. 2016;63(5):e6 l-e 111.
Klomkas M, Branson R, Eichenwald EC, et al. Strategies to prevent
ventilator-associated pneumonia in acute care hospitals: 2014
update. Infect Control Hosp Epidemiol.2014;35(8):916-936.
Sawyer RG, Claridge JA, Nathens AB, et al. Trial of short-course
antimicrobial therapy for intraabdominal infections. N Engl
J Med. 20 I 5;372(21 ): 1996-2005.
MODELE DE ÎNTREBĂRI
?4;:
> :,..;_
ÎNTREBĂRI
Alegeţi un singur răspuns pentru fiecare întrebare.
1. Un bărbat de 32 de ani este consultat în
departamentul de urgenţe la 45 de minute după
un accident auto. Singurul său traumatism este
o laceraţie lineară lungă ce începe de la lobul
temporal stâng spre frunte şi se extinde 1 O cm
posterior paralel cu linia de demarcaţie între
tegument şi păr capilar. Marginile plăgii încă
sângerează, iar personalul medical de urgenţă
înştiinţează unitatea de primiri urgenţă că au
observat o cantitate semnificativă de sânge la locul
accidentului. Victima nu şi-a pierdut conştienţa, iar
ultimul vaccin antitetanos l-a făcut acum 4 ani. Care
dintre următoarele opţiuni sunt necesare pentru
profilaxia antitetanos în cazul acestui pacient?
A. Imunoglobulina tetanică
B. Fără tratament în acest moment
C. Toxoid tetanic
D. Imunoglobulină tetanică urmată de 1 singur
rapel cu toxoid tetanic
E. Imunoglobulină tetanică urmată de 3 rapeluri
cu toxoid tetanic
2. Un bărbat de 48 de ani este evaluat la UPU pentru
febră, frison, durere abdominale debutate în urmă
cu 48 de ore. Pacientul are istoric de hepatiă C
dobândită în urma unei transfuzii din urmă cu
14 ani pentru o laceraţie a scalpului şi pentru
multiple traumtisme ortopedice secundare unui
accident auto. Pacientul nu s-a prezentat la niciun
medic în ultimii 5 ani. Pacientul nu este fumător
şi nu consumă alcool, nu are medicaţie personală.
Temperatura la momentul evaluării este de 39 ° C si
semnele vitale obiectivează TA 90/50 mmHg, pul
11 O bpm şi o frecvenţă respiratorie de 26 respiraţii/
minut. Tomografia computerizată identifică un
singur calcul non-obstructiv în vezica biliară.
Căile biliare principale sunt de calibru normal şi
pereţii colecistului nu prezintă îngroşare. Există
o mica cantitate de lichid, disten ie moderată a
intestinului subţire şi inflamaţie în jurul colonului
sigmoid, precum şi o mica cantitate de gaze
libere intraperitoneal în jurul ficatului. Lichidul
peritoneal aspirat prezintă leucocite şi un amestec
de bacterii Gram positive şi Gram negative. Valorile
de laborator arată leucocitoză cu 19.000 leucocite/
mm3, o valoare a bilirubinei totale de 1,2 mg/
dl şi o fosfatză alcalină de 40 U/L. Suplimentar
reechilibrării hidro-electrolitice şi antibioticelor cu
spectru larg care ar fi cel mai bun pas în tratarea
acestui pacient?
A. Colecistectomie laparoscopică
B. Antibioterapie pe termen lung