LAWRENCE_EDITABIL

88 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
Cartilaj------'>. ._-------,
tiroid
-----Membrana
cricotiroidiană
_,__
___ Mânerul
,...___ bisturiului
,----Cartilaj
cricoid
A
B
Figura 9. 1. Cricotiroidotomia deschisă. A. Se realizează o incizie transversală de 2 cm prin piele, ţesutul subcutanat şi membrana
cricotiroidiană. B. După incizia membranei cricotiroidiene, se introduce mâneml bisturiului şi se roteşte la 90 ° pentru a facilita insertia '
unui tub endotraheal mărimea 6.
Circulaţia
Evaluarea circulaţiei se axează pe recunoaşterea si tratarea
promptă a şocului. Şocul este definit ca perfuzia
tisulară inadecvată, cu apariţia metabolismului anaerob
şi hipoxie tisulară prelungită, ce detennină disfuncţii de
organ, distrugeri tisulare ireversibile şi, eventual, deces.
Tahicardia, tahipneea, hipotensiunea, alterarea statusului
mental, agitaţia, anxietatea şi oliguria reprezintă semne şi
simptome f r ecvente în şoc. Alte semne cuprind: tegumente
reci şi umede sau cianotice şi diminuarea pulsului periferic.
Cea mai comună cauză de şoc după traumatisme este
hemoragia. Tratamentul implică refacerea volumului
de sânge circulant, iniţial cu soluţii cristaloide izotone
precum Ringer lactat, ser fiziologic sau plasmalyte. În
şocul sever, trebuie iniţiate transfuziile de produse sangvine,
cu administrarea, masă eritrocitară, de plasmă şi de
plachete în raport de 1: 1: I (protocol de transfuzii masive).
Severitatea şocului hemoragic este clasificată în funcţie
de procentul de volum de sânge circulant pierdut (Tabel
9-1 ). Deşi majoritatea hemoragiilor externe produse prin
leziuni traumatice pot fi controlate temporar prin compresie
directă sau aplicarea garoului, hemoragiile intratoracice
sau intraabdominale pot necesita măsuri terapeutice invazive
precum: pleurostomia, intervenţii chirurgicale sau
angiografia cu embolizare. Alte cauze de şoc, mai puţin
frecvente, includ: şocul cardiogenic (pneumotorax în
tensiune, tamponadă cardiacă), şocul obstructiv şi şocul
neurogenic (leziuni ale măduvei spinării).
Statusul neurologic
Funcţia neurologică se evaluează rapid, cel mai f r ecvent
prin utilizarea Scorului Glasgow (GCS, Glasgow Coma
TABELUL 9-1. Clasificarea hemoragiei
Clasa I
Pierderea de sânge (ml) la o <750
persoană de 70 kg
Volumul de sânge pierdut (%) <15
Frecvenţa cardiacă (bătăi/min) <100
Clasa li Clasa III Clasa IV
750-1.500 1.500-2.000 >2.000
15-30 30-40 >40
>100 >120 >140
Tensiunea arterială
Presiunea pulsului
Normală
Normală
Normală Scăzută Scăzută
Scăzută Scăzută Scăzută
Frecvenţa respiratorie (respiraţiVmin) 14-20
Diureza (ml/oră) >30
20-30 30-40 >35
20-30 5-15 Neglijabilă
Timpul de umplere capilară (s)
Statusul mental
Tipul de lichide
Normală
Anxietate minima
Cristaloide
>2 >2 >2
Anxietate uşoară Anxietate/confuzie Confuzie/letargie
Cristaloide Cristaloide şi sânge Cristaloide şi sânge