LAWRENCE_EDITABIL

290 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
includ greaţa, vărsăturile, supresia măduvei osoase, stomatitele
şi alopecia. Problemele rezultate includ infecţiile şi
sângerările. Eritropoietina umană recombinată şi factorul
uman recombinant de stimulare a coloniilor formatoare de
granulocite au făcut posibilă păstrarea hematocritului şi a
numărului neutrofilelor în limite acceptabile. Antraciclinele
produc cardiotoxicitate dependentă de doză.
Efecte adverse severe ale taxanilor includ reacţiile anafilactice,
supresia măduvei osoase şi retenţia marcată de lichide.
Reacţiile adverse comune includ sângerarea gastrointestinală,
greaţa, vărsăturile, diareea, febra, frisoanele, erupţiile cutanate,
neuropatiile periferice, dispneea, tahicardia.
În cazul pacienţilor fară patologii preexistente, efectele
adverse ale Trastuzumabului sunt, de obicei, mai blânde dar
pot să includă toxicitate cardiacă sau pulmonară semnificativă
precum şi febră, greaţă, vărsături, diaree, slăbiciune, durere
de cap, anemie, neutropenie, durere la nivel tumoral, tuse,
dispnee şi reacţii la administrarea intravenoasă. Combinarea
Trastuzumabului cu chimioterapia ( ex. Adriamicină) creşte
riscul cardiac.
Efectul advers frecvent, greaţa, poate să fie tratat în
mod eficient.
Rezumatul tratamentului
Tratamentul cancerului mamar este etapă importantă a managementului
patologiei neoplazice, acesta având deseori un
puternic impact psihologic asupra pacientului. Acesta durează
un timp îndelungat şi este adeseori însoţit de complicaţii şi
recidive. Este înspăimântător pentru pacient; exceptând frica
cu privire la deces, care scade odată cu trecerea timpului pentru
majoritatea pacienţilor, sunt necesare numeroase decizii ale
căror rezultate sunt imprevizibile. Mai mult, tratamentul nu
MODELE DE ÎNTREBĂRI
ÎNTREBĂRI
--}'
Alegeţi un singur răspuns pentru următoarele întrebări.
1. O femeie în vârstă de 35 de ani se prezintă la clinică din
cauza unei dureri la nivelul sânului drept apărută în urmă
cu 3 luni. Durerea are caracter ciclic. Mama şi două mătuşi
din partea mamei au fost diagnosticate cu cancer de sân
în jurul vârstei de 30 de ani. în urma examinării nu s-a
constat nimic anormal, iar mamografia şi ecografia recent
efectuate sunt în limite normale. Care dintre următoarele
opţiuni reprezintă un management adecvat pentru
această pacientă?
A. Mastectomie dreaptă profilactică
B. Chimioprevenţie cu un contraceptiv oral
C. Screening pentru grupe cu risc crescut şi sfat genetic
O. Reevaluare diagnostică şi monitorizare periodică
E. Histerectomie profilactică
2. O femeie în vârstă de 35 ani se prezintă la clinică din
cauza apariţiei unei îngroşări la nivelul cadranului superoextern
al sânului stâng, apărută în urmă cu 2 luni. Mama
pacientei a avut cancer mamar la vârsta de 48 de ani.
Examenul clinic indică o retracţie tegumentară uşoară
în cadranul supero-extern, atunci când pacienta este în
ortostatism. Ţesutul mamar în acest cadran este ferm şi
prezintă o îngroşare slab delimitată. Mamografia relevă
un ţesut dens, fără distingerea unei mase tumorale sau a
este niciodată finalizat. Spre deosebire de cancerul de colon
incipient, care în lipsa unei recidive în primii 5 ani de la
finalizarea tratamentului, poate să fie considerat vindecat şi
spre deosebire de cancerul pancreatic care progresează rapid,
majoritatea cancerelor mamare au o evoluţie indolentă şi pot
să recidiveze chiar şi după câteva decade. La fel cum a fost
menţionat şi la început, tratamentul implică un efo1t de echipă,
iar cel mai important membru al echipei este pacientul, care
trebuie să suporte durerea, desfigurarea şi un efo1t constant şi
conştiincios de-a lungul tratamentului chirurgical, chimioterapic
şi radioterapic, precum şi testele de monitorizare periodică şi
multiple vizite la medic.
PLATFORMA REZIDENTIAT.COM
Platforma online rezidentiat.com oferă resurse
suplimentare online: întrebări de evaluare de tipul celor de
la admitere în rezidenţiat, slide-uri Power Point + audio,
flash-card-uri, video cu operaţii, cazuri clinice USMLE la
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
Amin AL, Purdy AC, Mattingly JO, et al. Benign breast disease.
Surg Clin North Am. 2013;93(2):299-308. doi:10.1016/j
.suc.2013.01.00I.
Gradishar WJ, Anderson BO, Balassanian R, et al. NCCN guidelines
insights: breast cancer, vers ion 1.20 J 7. J Na1l Compr Cane
Netw. 2017;15(4):433-451.
Orr B, Kelley JL 3rd. Benign breast diseases: evaluation and management.
Clin ObstetGynecoL. 2016;59(4):710-726.
unor microcalcificări suspecte. Care este următorul pas în
evaluare?
A. Reexaminare la 3 luni
B. Ecografia zonei palpabile
C. Biopsie excizională
O. Biopsie stereotactică
E. Tratament antibiotic timp de 2 săptămâni,
clindamicină
3. O femeie în vârstă de 51 de ani se prezintă la clinică pentru
o masă tumorală la nivelul sânului stâng, apărută în
urmă cu 2 săptămâni. Pacienta nu are antecedente personale
patologice de cauză mamară. Ultima menstruaţie
a pacientei a avut loc în urmă cu o săptămână, menarha
a avut loc la vârsta de 12 ani, iar primul copil I-a născut la
vârsta de 30 de ani. Antecedentele personale patologice
ale pacientei nu relevă nicio afecţiune majoră. Mătuşa
paternă a avut cancer mamar la vârsta de 75 de ani. La
examenul clinic se decelează o masă tumorală de 1 cm în
cadranul supero-extern al sânului stâng. Masa tumorală
este fermă şi mobilă, imprecis delimitată. Există o sensibilitate
minimă şi o retracţie tegumentară supraiacentă
masei tumorale. Nu există scurgeri mamelonare şi nici
adenopatii axilare. Mamografia şi ecografia mamară sunt
normale. Biopsia relevă prezenţa cancerului. Care dintre
următoarele tipuri histologice de cancer este mai probabil,
conform acestor modificări?