LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 26 Bolile sistemului vascular 535
Vena jugulară
internă
Vena
subclavie
----vena
brahiocefalică
Vena--+---+---=
axilară
Vena-=•
Azygos
1•-1----+- Vena
basilica
Vena cubitală
Vena
cefalică
A
Vena jugulară
internă
C
B
musculară creşte presiunea în interiorul compartimentelor
inter-aponevrotice, pompând sângele înapoi spre inimă.
Spre deosebire de venele profunde, venele superficiale
nu sunt înconjurate de compartimente musculare şi, prin
urmare, fluxul sanguin prin ele nu este ajutat de contracţiile
musculare. Presiunile venoase diferite în poziţie
de ortostatism şi clinostatism reflectă rolul impo1tant al
valvelor, al contracţiei musculare şi a poziţiei pacientului
(Figura 26-26).
Fiziopatologie
În 1856, Virchow a identificat o triadă de factori de risc
pentru TVP. A inclus staza, leziunile endoteliale venoase
şi stările de hipercoagulabilitate. Deşi mulţi alţi factori
de risc, inclusiv sarcina, utilizarea de contraceptive orale,
istoric de TVP, proceduri chirurgicale, sepsis şi obezitate
par independenţi, toţi pot fi încadraţi într-una din aceste
categorii. Traumatismele osoase şi ale ţesuturilor moi la
nivelul membrelor reprezintă una dintre cele mai frecvente
cauze ale lezării endoteliale şi a TVP.
Figura 26-25. A. Peretele toracic, membrul superior şi regiunea
cervicală drenează sângele venos în vena cavă superioară. 8. Sângele
venos de la membrul superior, de la gât şi din regiunea feţei drenează
în vena axilară, respectiv în vena jugulară ex temă. C. Venele
braţului drenează din venele superficiale şi de adâncime în venele
axilară şi subclavie.
Odată ce valvele sunt deteriorate de către TVP, presiunea
venoasă în 01tostatism devine mult mai mare şi
duce la stază şi distensie venoasă, care poate traumatiza
endoteliul venos şi pennite proteinelor să exudeze în ţesutul
subcutanat, provocând inflamaţie în interstiţiu. Rezultatul
final al acestui proces, care apare pe parcursul anilor, este
lipodermatoscleroza, sau fibroza ţesutului subcutanat de
la nivelul membrului afectat. Invariabil apare la membrele
inferioare (gambă) (Figura 26-27) unde presiunea este cea
mai ridicată în ortostatism. Fiziopatologia bolii venoase este,
în general, marcată de obstrucţii ale sistemului venos, de
insuficienţa valvulară venoasă sau de elemente ale ambelor.
Tromboza venoasă superficială
Tromboza venoasă superficială (TVS) provoacă edem, eritem
şi sensibilitate de-a lungul traiectului venos. Pacienţii cu
varice prezintă 1isc de tromboză mai mare a venelor superficiale.
În plus, există numeroase cauze iatrogene ale TVS,
inclusiv prezenţa cateterelor intravenoase şi a scleroterapiei.
Tromboza venoasă superficială este însoţită adesea de durere