02.11.2021 Views

LAWRENCE_EDITABIL

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Capitolul 18 Glanda mamară 289

Chimioterapia citotoxică se referă la agenti chimici care

omoară celulele. În tratamentul cancemlui 1{1amar, rareori

se foloseşte un singur agent citotoxic. Cea mai studiată

schemă de tratament include ciclofosfamide, metotrexat şi

5-fluorouracil şi a fost standardul terapeutic pentm mulţi ani.

Aceasta a fost modificată, ca urmare a dezvoltării taxanilor

şi prin includerea antraciclinelor ( care produc o îmbunatăţire

mică, dar semnficativă în supravieţuire). Includerea taxanilor

(precum paclitaxel şi docetaxel) a produs o îmbunatăţire cu

20% a supravieţui1ii la 5 ani.

Terapiile biologice pentru cancerul de sân sunt bazate

pe mecanisme fiziologice, sprijinind sistemul imun în

ţintirea antigenelor specifice. De exemplu, terapiile ţintite

pentru HER2, precum Trastuzumabul, blochează specific

receptmul HER2 inhibând creşterea celulelor cancerigene.

Trastuzumabul produce o îmbunatăţire a supravieţuirii pentm

pacienţii cu tumori HER2 pozitive. Alţii agenţi din această

clasă sunt în prezent în curs de dezvoltare.

Tratamentul cancerului de sân la bărbat

Mastectomia este tratamentul chirurgical standard pentm

cancerul mamar operabil la bărbat, deoarece, în cele mai multe

cazuri, sânul este mic. Cele mai multe cancere sunt, de obicei,

cu receptori hormonali pozitivi. Regimtuile terapeutice bazate

pe dovezi sunt greu, de dezvoltat din cauza incidenţei scăzute

a acestei patologii. ln general, toate opţiunile terapeutice sunt

similare cu cele pentru femei, incluzând iradierea, terapia

antiestrogenică, chimioterapia şi Trastuzumab.

Tratamentul recidivelor şi metastazelor

Recidiva locală a tumo1ii la nivelul sânului după excizia

tumorală mamară este, de obicei, tratată prin mastectomie. În

cazul în care nu s-a realizat niciodată radioterapie, o recidivă de

dimensiuni mici poate să fie tratată cu o nouă excizie, unnată de

radioterapie. Recidiva locală în uima mastectomiei este tratată

prin excizie chirnrgicală, dacă este fezabilă, şi iradierea regiunii,

dacă nu este contraindicată. Recidivele timpurii sunt tratate cu

chimioterapie sistemică. Recidivele locale au prognostic bun

în absenţa unor recidive sistemice concomitente.

Boala metastatică este tratată prin terapie sistemică, ce

poate consta în medicaţie antiestrogenică, chimioterapie şi

tratamente biologice. Metastazele cerebrale, care adesea

sunt multiple, sunt tratate prin radioterapie externă. Metastazele

osoase sunt tratate prin radioterapie şi consolidare

chirurgicală dacă este asociată durerea sau există un risc

crescut de fractură. Stronţiul radioactiv ( 89 Sr) este folosit

în cazul metastazelor osoase vast diseminate şi dureroase.

Bisfosfonaţii susţin rezistenţa osoasă, scad riscul fracturilor

şi pot reduce durerea osoasă.

Complicaţiile tratamentului

Chirurgical

Tratamentul cancerului mamar decurge fară complicaţii

pentru majoritatea pacienţilor. Totuşi, este impo11antă

conştientizarea potenţialelor probleme care pot interveni

ca urmare a tratamentului chirurgical şi non-chirurgical în

managementul cancerului de sân.

Efectele adverse ale chirnrgiei mamare includ sângerările,

infecţiile, dezvoltarea seromului, inflamaţia, durerea, sensibilitatea,

tumefierea şi defonnarea. Unele probleme cosmetice

pot fi corectate cel puţin pai1ial de chirnrgia plastică. În plus,

mastectomia se poate complica cu necroza lambourilor.

Limfadenectomia axilară provoacă un grad de limfedem care,

de obicei, nu este sever, afectând până la 25% dintre pacienţi.

Scăderea amplitudinii mişcărilor efectuate din articulaţia umămlui

este corectată aproape întodeauna de exerciţiile postoperatorii.

Lezarea unui nerv intercostobrahial poate conduce la pierderea

sensibilităţii tegumentului de la nivelul pălţii supero-mediale a

braţului; alte leziuni nervoase sunt mai rare. Incidenţa acestor

complicaţii este mai mică în cazul utiliză1ii tehnicii ganglionului

santinelă datmită disecţiei axilare limitate.

Noi proceduri de reconstrucţie limfatică axilară au fost

introduse având potenţialul de a reduce riscul limfedemului

în cazul pacienţilor cu limfadenectomie axilară. Rezultatele

pe termen lung sunt încă aşteptate.

Reconstmcţiile cu implanturi au un risc crescut de infecţii,

iar pe te1111en lung, poate apărea contracţia capsulei. Toate

metodele pot avea ca rezultat durerea cronică. Până în prezent,

nu s-a dovedit că implanturile mamare din silicon provoacă o

afectare sistemică semnificativă, deşi rnperea sau scw·gerea

conţinutului pot cauza probleme locale pentru care sunt necesare

inte1venţii chimrgicale ulterioare. Odată cu trecerea timpului,

toate implanttu·ile sunt predispuse eşecului. Lambourile

musculocutanate de la nivelul abdomenului, muşchiului mare

dorsal sau din regiunea gluteală pot dete1111ina defom1ă1i sau

scăderea rezistenţei ariei donatoare. Aceste lambouri sunt, de

asemenea, la 1isc penh1.1 necroză ischemică (lambourile libere

sunt în mod special mai vulnerabile).

Radioterapia

Un efect secundar frecvent care apare in1ediat după radioterapie

este edemul sânului cu alterarea sensibilităţii la acest nivel. De

asemenea, poate apărea necroza ţesutului grăsos. Discrepanţa

de fonnă şi mă1ime a sânilor este exacerbată de iradiere. Schimbătile

cronice pot progresa spre fibroză şi hipe1pign1entare.

Pneumonia şi necroza osoasă sunt complicaţii rare. Există, de

asemenea, un risc scăzut pentrn un cancer secundar.

Radioterapia întregului sân produce gradual simptome

pe tennen scmt asemănătoare cu cele provocate de arsurile

solare severe, incluzând fatigabilitatea, iritaţia şi eritemul

pielii, durerea şi sensibilitatea. Efectele pe te1111en lung pot să

includă necroza ţesutului grăsos, fibroză, scăderea capacităţii

de vindecare a rănilor, defo1111area şi hiperpigmentarea. Fibroza

peticardică şi pulmonară sunt rare.

Iradierea pa11ială a sânului se realizează pentru o perioadă

mai scurtă de timp şi pe o arie mai redusă decât iradierea

întregului sân, dar efectele secundare sunt relativ aceleaşi.

Tratamentul sistemic

Efectele adverse enumerate în continuare sunt cele mai

frecvente sau cele mai semnificative.

Efectele adverse frecvente ale Tamoxifenului sunt oboseala,

transpiraţia nocturnă, bufeurile, retenţia de lichide, vaginitele

şi trombocitopenia. Efectele adverse grave sunt mult mai rar

întâlnite şi includ tromboza venoasă profundă, embolismul

pulmonar, accidentul vascular cerebral, hepatotoxicitatea şi

cancetul endometrial. IA cauzează mai puţini trombi sanguini

decât Tamoxifenul şi nu provoacă apariţia cancernlui

endometrial. Reacţiile adverse includ osteoporoza, fracturi le,

durerile musculare şi articulare şi bufeurile.

Chimioterapia, în general, acţionează asupra diviziunii

celulare. Celulele normale, necesare sunt afectate, cele din

măduva osoasă şi din mucoasa intestinală fiind în particular

mai vulnerabile. Efectele adverse f r ecvente ale chimioterapiei

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!