LAWRENCE_EDITABIL

514 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
80
o
;!;::
:::,
u
.Q
Q)
""O
70
60
50
40
o 30
"'_, 20
■ Sex masculin
■ Sex feminin
10
o
20-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75+
Figura 26-3. Factorii de risc şi vârsta. Factorii de risc aterosclerotic sunt modificabili şi nemodificabili. Fumatul, hipertensiunea,
diabetul zaharat, dislipidemiile, obezitatea şi sedentarismul constituie factori de risc cumulativi care se augmentează cu înaintarea în vârstă.
ocluzia progresivă, graduală, indusă de dezvoltarea plăcii
aterosclerotice cu limitarea fluxului sanguin distal, fie de
tromboza subită a arterei suprapusă pe o placă subiacentă.
Ocluzia arterială subită nu permite dezvoltarea canalelor
colaterale arteriale, în timp ce stenoza graduală arterială
poate favoriza dezvoltarea circulaţiei colaterale cu menţinerea
perfuziei distale. Ulceraţiile plăcii aterosclerotice
devin frecvent situsuri de depunere de plachete sangvine
şi trombogeneză. Embolizarea distală poate produce un
eveniment ocluziv acut manifest prin instalarea bruscă a
simptomatologiei.
Ateroscleroza este o boală progresivă caracterizată
evolutiv prin dezvoltarea unor sindroame ischemice
simptomatice. Cea mai eficientă modalitate de a întârzia
progresia aterosclerozei o constituie modificarea factorilor
de risc aterosclerotic. Prin studii clinice s-a demonstrat că
aplicarea de programe terapeutice care combină metode
de modificare a factorilor de risc cu agenţi farmacologici
specifici de întârziere a progresiei aterosclerotice (antiagregante
plachetare, P-blocante, statine, antihipertensive,
suplimente nutriţionale) reduce semnificativ incidenţa
evenimentelor cardiovasculare. Activitatea fizică are efect
pozitiv prin creşterea nivelului de lipoproteine cu densitate
crescută care favorizează transportul şi metabolizarea altor
structuri lipidice.
Figura 26-4. Modelul Glass al bifurcaţiei carotidiene. Bulele
de hidrogen indică direcţia fluxului sangvin la nivelul bifurcaţiei
carotidiene şi turbulenţa fluxului (model helical contra-rotativ
complex) la nivelul peretelui arterial opus separatorului de flux
(Reproducere după Zarins CK, Glagov S. Arterial wall pathology
in atherosclerosis. In: Rutherford RB, ed. Vascular Surgery. 4th
ed. Voi I. Philadelphia, PA: WB Saunders; 1996:214. Copyright
© 1996 Elsevier. Cu permisiunea autorului.)
Anevrismele
Un anevrism reprezintă o dilataţie arterială focală de peste 1,5
ori diametrul normal al lumenului vascular. Anevrismele se
clasifică în „adevărate", care interesează toate cele 3 straturi
ale peretelui arterial, sau „false" (pseudoanevrisme), care nu
afectează toate straturile arteriale murale, şi apar secundar
traumatismelor, infecţiilor sau dilacerării unei anastomoze
din cadrul unui bypass arterial. Frecvent, peretele extern sau
capsula psudoanevrismală este reprezentată de o membrană
fibroasă îngroşată. Anevrismele se mai pot clasifica după
formă: un anevrism fuziform reprezintă o dilataţie difuză, în
timp ce un anevrism sacular reprezintă o dilataţie excentrică
a unei artere în mod curent de aspect normal (Figura 26-5).
Anevrismele se pot localiza la orice nivel al arborelui
arterial, dar mai frecvent interesează aorta infrarenală, arterele