LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 6 Terapia intensivă chirurgicală 67
P0 2 : 130 mm Hg
Examen de urină: fără bacterii, esteraze leucocitare
negative
Care este cel mai probabil diagnostic?
A. Hemoragie
B. Pierderi la nivelul anastomozei
C. EP
D. Insuficienţă adrenală acută
E. Urosepsis
3. Un bărbat în vârstă de 71 de ani este în STI cu şoc
septic secundar pneumoniei. TA este 85/40 mm Hg
şi frecvenţa cardiacă 95 bătăi/minut. Care dintre
următoarele medicamente ar fi cel mai potrivit
pentru tratarea hipotensiuneii acestuia?
A. Epinefrină
B. Dobutamină
C. Milrinonă
D. Dopamină
E. Norepinefrină
4. Un bărbat în vârstă de 90 de ani devine letargic
după cura chirurgicală a unei hernii ventrale
încarcerate. Apetitul alimentar fiind scăzut, i s-au
administrat fluide intravenos în doză de menţinere.
Pacientul a primit dozele uzuale din medicaţia sa
hipoglicemiantă orală, iar glicemia este 600 mg/dl.
Care dintre următoarele este asociată cu agravarea
hiperglicemiei postoperator?
A. Oligurie
B. lleus paralitic
C. Debit cardiac scăzut
D. Encefalopatie hepatică
E. Disfuncţie a sistemului nervos central
5. Asistenta de pe secţie sună pentru a anunţa
că pacientul în vârstă de 60 de ani, a doua zi
postoperator după pancreatico-duodenectomie
are temperatura de 38,4 ° C. Frecvenţa lui cardiacă
este 90 bătăi/minut, iar TA este 130/80 mmHg, cu
18 respiraţii/minut. Care este cea mai frecventă
cauză de febră la un pacient în primele 48 de ore
postoperator?
A. Infecţia plăgii
B. Atelectazia
C. Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS)
D. Bacteriemia
E. Reacţia la anestezie
RĂSPUNSURI SI EXPLICATU
1. Răspuns: C
Deşi rară, coma mixedematoasă este cea mai
severă formă de hipotiroidism. Caracteristicile
tipice includ modificări ale statusului mental
care variază de la letargie la comă, hipotermie,
bradicardie sinusală, QRS cu voltaj scăzut pe
electrocardiogramă (ECG), hipoventilaţie şi
ileus. Un nivel crescut de TSH şi sever scăzut de
T4 confirmă diagnosticul. Sindromul de boală
eutiroidiană poate fi o adaptare la boala critică
şi este caracterizat printr-un nivel de T3 scăzut.
Furtuna tiroidiană este hipertiroidismul sever şi
are caracteristici opuse comei mixedematoase,
incluzând febră, insuficienţă cardiacă cu debit
crescut şi nivele de TSH aproape nedetectabile,
cu valori crescute ale T3 şi T4. Semnul disctinctiv
al insuficienţei adrenale asociate bolii critice este
hipotensiunea refractară la resuscitare volemică şi
medicaţie vasoactivă. Pentru mai multe informaţii
pe această temă, vă rog să consultaţi secţiunea
Disfuncţii endocrine.
2. Răspuns: D
Insuficienţa adrenală asociată bolii critice se
prezintă în mod tipic cu hipotensiune refractară
la resuscitare volemică şi medicaţie vasoactivă.
Dependenţa de ventilator, hiponatremia,
hiperkalemia şi hipoglicemia pot să apară, dar
sunt mai rar atribuite disfuncţiei adrenaliene. Cu
toate că apar frecvent în insuficienţa adrenaliană
cronică, hiperpigmentaţia, durerea abdominală,
greaţa, scăderea ponderală şi fatigabilitatea nu sunt
simptome tipice în contextul terapiei intensive.
Pentru mai multe informaţii pe această temă, vă
rog să consultaţi secţiunea despre Suprarenală din
cadrul Disfuncţii endocrine.
3. Răspuns: E
Dobutamina este un -agonist. Milrinone este un
inhibitor de fosfodiesterază. Ambele sunt folosite
în managementul şocului cardiogen. Epinefrina şi
dopamina prezintă activitate mixtă pe receptorii
a şi - Dopamina stimulează, de asemenea, şi
receptorii dopaminergici. Tahicardia reprezintă un
efect secundar frecvent. Norepinefrina stimulează
în principal receptorii a, cu activitate parţială pe
receptorii- De aceea, este medicamentul de
elecţie la pacienţii cu şoc distributiv, de exemplu,
sepsis. Pentru mai multe informaţii, consultaţi
secţiunea lnotrope.
4. Răspuns: E
Hiperglicemia apare la mulţi pacienţi cu afecţiuni
critice sau cu traumatisme. Cu toate că diabetul
poate fi cauza la anumiţi pacienţi, hiperglicemia
provocată de creşterea activităţii simpatice şi
suprarenale şi de activarea cascadei citokinice
sunt cele mai întâlnite cauze la pacientul
critic. Hiperglicemia determină disfuncţii de
organ la nivelul sistemelor cardiovascular,
cerebrovascular, neuromuscular şi imunologic.
Hiperglicemia induce aritmii cardiace, reduce
volumul intravascular prin diureză osmotică şi
creşte debitul urinar. Hiperglicemia provoacă
supraîncărcare osmotică ce deshidratează creierul
şi cauzează letargie. Pentru mai multe informaţii
pe această temă, vă rog să consultaţi secţiunea
Tulburări ale metabolismului glucidic.