02.11.2021 Views

LAWRENCE_EDITABIL

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

528 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale

anterograd sau retrograd către AMS sau trunchiul celiac.

Bypassul anterograd din aorta supraceliacă este preferat

datorită traseului direct al grefei şi al riscului redus de

angulare, dar prezintă dezavantajul clampării supraceliace

temporare a ao1tei abdominale. Bypassul retrograd poate

origina din aorta infrarenală sau dintr-o arteră iliacă, dar

este mai predispus angulării în momentul în care mezenterul

este adus în poziţie normală.

Hipertensiunea renovasculară

Hipertensiunea renovasculară reprezintă aproximativ 5%

din cauzele hipertensiunii a1teriale, dar această boală poate

fi vindecată în majoritatea covârşitoare a cazurilor, mai ales

la tineri şi copii. Ateroscleroza este cea mai comună cauză

de stenoză de a1teră renală, dar este întâlnită la vârstnici.

Displazia fibro-musculară şi disecţia posttraumatică sunt

cauze mai rare, dar cu posibilităţi terapeutice mai mari. Cu

toate că majoritatea pacienţilor cu stenoza arterei renale

sunt asimptomatici, aceste leziuni pot fi asociate cu tensiune

aiterială greu controlabilă (hipertensiune renovasculară) sau

cu insuficienţă renală (nefropatie ischemică). Alte cauze de

hipertensiune corectabilă chirurgical sunt feocromocitomul,

tumorile secretante de aldosteron sau coarctaţia de ao1tă.

Leziunile aterosclerotice ale aiterei renale apar în general

în po11iunea proximală a aiterei şi reprezintă de obicei extensia

unei plăci de aterom din aorta abdominală în ostiumul aiterei

renale. Prin contrast, displazia fibromusculară implică cel

mai adesea porţiunea medie -distală a arterei renale, fără să

afecteze porţiune sa proximală (Figura 26-19). Displazia

fibromusculară reprezintă un proces hiperplastic, fibrozant

al intimei, mediei sau adventicei. Boala este întâlnită la copii

(distribuţie egală pe sexe) sau în perioada dintre a doua şi

a patra decadă de viaţă (mai f r ecvent la femei). Afectarea

este bilaterală în aproximativ 50% din cazuri.

Stenoza critică de mteră renală cauzează presiune mterială

scăzută şi flux sanguin diminuat la nivelul rinichiului, precum

şi filtrare glomerulară scăzută. Aceste modificări stimulează

B

Figura 26-19. A. Stenoza arterei renale determină hipoperfuzie

renală şi activarea sistemului renină angiotensină. Rezultatul este

hipe1tensiunea aiterială severă. Leziunile aterosclerotice includ de

obicei pm1iunea iniţială-medie a a1terei renale. B. Stenoza arterei

renale detennină hipoperfuzie renală şi activarea sistemului renină

angiotensină. Rezultatul este hipe1tensiunea aiterială severă. Leziunile

aterosclerotice includ de obicei po11iunea iniţială-medie a mterei renale.

aparatul juxtaglomerular să producă renină, care catalizează

conversia angiotensinogenului în angiotensină I. Enzima

de conversie a angiotensinei conve1teşte angiotensina I în

angiotensină II, un vasoconstrictor puternic. Angiotensina

II stimulează de asemenea producţia de aldosteron, care

provoacă retenţie de sodiu şi creşterea volumului plasmatic.

Combinaţia dintre vasoconstricţie şi retenţia de sodiu provoacă

hipertensiune arterială. Pe măsură ce leziunile stenozante

de la nivelul aiterelor renale progresează bilateral, fluxul

arterial către rinichi devine insuficient pentru a menţine

funcţia renală şi pacienţii pot dezvolta nefropatie ischemică.

Majoritatea pacienţilor netrataţi au hipertensiune diastolică

marcată, cu valori care pot depăşi în unele cazuri 120

mmHg. Suflul audibil în epigastru sau flanc este sugestiv

pentru fluxul turbulent cauzat de stenoza de arteră renală.

Diagnostic

Stenoza de aiteră renală trebuie suspicionată la pacienţii cu

debut al hipet1ensiunii mteriale înainte de 35 ani, la cei la

care se constată agravarea unei hipe11ensiuni bine controlate

anterior, la hipertensiunea necontrolată cu 3 sau mai multe

antihipe,tensive, edem pulmonar acut sau hipe1tensiune severă

asociată unui declin rapid al funcţiei renale. La pacienţii

cu suspiciune de stenoză de aiteră renală, screening-ul se

face prin ecografie Doppler, teste pentru funcţia renală şi

angio-CT sau angio-RM.

Ultrasonografia Doppler renală poate evalua profilul

de flux şi viteză a sângelui în arterele renale bilateral şi în

aorta juxtarenală. O diferenţă semnificativă între vitezele

sistolice din arterele renale şi am1ă (un raport a11eră renală/

aortă >3,5) sugerează prezenţa unei stenoze semnificative

hemodinamic. Ecografic se mai pot dete1111ina grosimea

parenchimului renal sau gradul de atrofie al rinichilor cauzată

de ischemia renală. În mâinile unui ecografist cu experienţă,

sensibilitatea şi specificitatea diagnosticului de stenoză de

arteră renală semnificativă este de peste 90%.

Un test funcţional pentru detenninarea hipertensiunii

renovasculare este testul de stimulare cu captopril. Captoprilul

este un inhibitor al enzimei de conversie al angiotensinei

II şi împiedică conversia angiotensinei I în angiotensină

II. Datorită blocării sintezei de angiotensină II, se produce

mai multă renină, astfel nivelul plasmatic al reninei creşte

după administrarea de captopril. Testul pozitiv la captopril

duce, în plus, la scăderea ratei de filtrare glomerulară prin

blocarea efectului angiotensinei II pe arteriola eferentă a

glomerulului renal. În absenţa vasocontricţiei arteriolei

eferente, rezistenţa la flux scade şi odată cu ea gradientul

de presiune care influenţează filtrarea glomerulară.

Angiografia CT sau RM poate detecta cu precizie stenoza

de aiteră renală. Din păcate, evaluarea CT este asociată potenţialului

nefrotoxic al administrării substanţei de contrast,

care poate agrava funcţia renală. Investigaţia RM nu decelează

calcificările şi poate supraestima severitatea stenozelor. Aceste

2 investigaţii sunt de asemenea costisitoare şi nu pot fi folosite

ca teste de screening. Pe de altă paite, angiografia diagnostică

detectează atât stenoza de aiteră renală, cât şi dimensiunea

rinichiului p1in analiza nef r ogramei postinjectare. În timpul

angiografiei renale se poate măsura gradientul de presiune

cu ajutorul unui cateter de mici dimensiw,i, conectat la un

monitor de presiune, care este retras prin zona de stenoză

suspectată. Un gradient de presiune de peste 10 nunHg este

sugestiv pentru stenoza de a1teră renală semnificativă.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!