LAWRENCE_EDITABIL

354 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
Vena cavă inferioară-------
,;
/
Rinichi
Figura 21-2. O alogrefă renală heterotopică umană în fosa iliacă dreaptă, extraperitoneal. Anastomozele arterei renale şi venei
sunt realizate termino-lateral la artera şi vena iliacă comună. O ureteroneocistostomie tunelizată permite micţiunea nom1ală.
a preveni tensiunea excesivă asupra ureteroneocistostomiei
şi pentru a permite evaluarea corectă a producţie de urină. La
prelevarea unui rinichi de la un donator viu, rinichiul stâng
este preferat din cauza lungimii mai mari a venei renale,
în comparae cu rinichiul drept. În cazul a unei anomalii a
rinichiului stâng (multiple artere sau vene), poate fi utilizat
rinichiul drept al unui donator viu, deşi cu ceva mai multă
dificultate decât un rinichi stâng.
Complicaţii
Infecţia plăgii este cea mai frecventă complicaţie după
transplantul renal (Tabelul 21-7). Factorii care contribuie
includ obezitatea, diabetul, uremia cu malnutriţie proteică şi
imunosupresie. De obicei, semnele caracteristice sunt febra,
eritemului local, inflamaţia şi drenajul, prezente la 4-7 zile
de la intervenţia chirurgicală. Prevalenţa trombozei arterei
sau venei renale este de I%. Clinic, anuria acută ridică suspiciunea
unei tromboze la nivelul grefei. Ecografia Doppler
sau scanarea radionuclidă arată o reducere importantă sau
absenţa fluxului vascular către grefă. Dacă indicele de suspiciune
pentru tromboză este ridicat- de exemplu, o grefă de la
donator viu care nu prezintă di urează postoperator-pacientul
ar trebui să fie dus înapoi în sala de operae pentru explorare
imediată. Caracteristic, un pacient cu sângerare semnificativă
care necesită revizie chirurgicală prezintă în postoperator
precoce tahicardie, hipotensiune arterială şi hematocrit în
scădere după resuscitare volemică. Sângerarea este mai mult
probabilă la pacienţii cu transplant renal decât la pacieni
normali din cauza scăderii aderenţei plachetare secundară
uremiei. Prevalenţa fistulei urinare este de aproximativ 2%.
Fistula urinară largă la nivelul anastomozei uretere-vezicale
cauzată de defecte de tehnică determină scăderea bruscă a
fluxului urinar în perioada postoperatorie precoce. Necroza
ureterală sau apariţia fistulei pot fi o consecinţă a unei erori de
prelevare a grefei sau a ischemiei din vasculita indusă de rejet
TABELUL 21-7. Complicaţiile transplantului renal
Tipe
Renal
Nonrenal
Precoce
Diureză masivă
Funeţia întârziată a
grefei
Fistulă de anastomoză
ureterale Hemoragie
Limfocel
Ruptură
Tromboză
lnfeeţie
Eveniment
cardiovascular (IM, AVC)
Diabet zaharat
Acnee steroid-indusă
Ulcer peptic
AVC, accident vascular cerebral,· IM, infara miocardic.
Tardive
Stenoză ureterală
Stenoza
anastomozei
vasculare
Boala renală primară
recurentă
Neoplazie de rejet
lnfeqie
Ateroscleroză
progresivă
Tulburări vasculare,
Hipertensiune
tulburări
limfoproliferative
posttransplant