LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 12 Esofagul 143
na rine
arcada dentară
îngustarea cricoidiană
18cm
15cm
sondă ----L--!
::----- îngustarea aorto-bronşică
28cm
25 cm
îngustarea diafragmatică
44cm
/4=::::-41 cm
duoden
59-69 cm
56-66 cm
Figura12-3. Sunt prezentate trei zone de îngustare
esofagiană fiziologică, la nivelul cărora corpurile
străine şi alimentele au tendinţa de a se impacta.
(Retipărit cu permisiune de la Snell R. Clinica/
A11ato111y. Ediţia a 4-a. Philadelphia, PA: Lippincott
Williams & Wilkins; 2003.)
evalua mai bine pacientul, studentul ar trebui să se familiarizeze
cu o serie de termeni.
Pasajul îngreunat al substanţelor ingerate la nivelul
cavităţii bucale până la stomac se numeşte „disfagie".
Pacientul acuză, de obicei, că alimentele se „blochează" şi
este adesea capabil să indice punctul obstrucţiei. Disfagia
poate apărea atât la ingestia de lichide, cât şi de solide, şi
de obicei, este nedureroasă. Odinofagia presupune prezenţa
durerii la deglutiţie. Aceasta poate fi cauzată de infecţia
esofagiană (de exemplu, candidoza esofagiană, infecţia cu
cytomegalovirus sau cu herpesvirus), de prezenţa unui corp
străin în esofag, sau de leziuni esofagiene. Globus hystericus
reprezintă senzaţia de „nod în gât"; aceşti pacienţi trebuie
evaluaţi cu atenţie, deoarece senzaţia poate fi expresia
prezenţei unei formaţiuni şi nu un simptom psihologic.
Pirozisul este senzaţia de arsură resimţită retrosternal
până la njvel cervical. Refluxul sau regurgitarea este o
senzaţie de întoarcere a unui lichid de la nivel gastric către
faringe. Ambele sunt simptome ale BRGE, dar nu sunt
specifice acesteia, deoarece pot fi, de asemenea, asociate cu
acalazie, pir?zis funcţional ( esofag hipersensibil) şi stricturi
esofagiene. In explorarea diagnosticului de BRGE, cel mai
bine este ca pacientul să descrie simptomele în propriile
lor cuvinte. Pirozisul care se remite spontan după câteva
luni fără tratament poate fi un semn al unei boli severe (de
exemplu, strictură esofagiană sau carcinom).
Episoadele recurente de bronşită sau pneumonie, în
special la persoanele foarte tinere şi la vârstnici, pot fi
semne de aspiraţie recurentă a conţinutului esofagian sau
gastric din cauza obstrucţiei esofagiene, malformaţiilor
congenitale, diverticulilor, herniilor hiatale mari sau
tulburărilor motilităţii esofagiene. Patologii le esofagiene
trebuie luate în considerare şi în diagnosticul diferenţial
al anemiei şi al sângerărilor. Esofagita ulcerativă este cea
mai frecventă cauză de sângerare esofagiană şi provoacă,
de obicei, hemoragii oculte.
Sughiţul, sau singultus, este un semn de iritare diafragmatică
şi poate indica o hernie diaf r agmatică, dilatare
gastrică acută, sau infarct miocardic subendocardic.