LAWRENCE_EDITABIL

Oncologie chirurgicală: boli maligne
ale pielii şi ţesuturilor moi
James M. Nottingham, Nancy L. Gantt şi Michael Hulme
ONCOLOGIE CHIRURGICALĂ
Tennenul de cancer desemnează un grup divers de afecţiuni
a căror caracte1istică comună o reprezintă proliferarea necontrolată
de celule nediferenţiate care invadează ţesutwile
locale şi au potenţialul de a se răspândi sau de a metastaza
în alte pă1ţi ale corpului.
Epidemiologie
Unul din patru decese din SUA este cauzat de cancer, reprezentând
astfel a doua cauză de mortalitate după afecţiunile
cardiace. Pent:m anul 20 l 8, în SUA se estimează aproximativ
1.735.350 de cazm·i noi de cancer şi 609.640 de decese cauzate
de cancer. Deşi numărul absolut de pacienţi cu cancer este în
creştere, rata mortalităi ptin cancer este în scădere continuă
de la începutul anilor 1990. Deşi tipurile şi incidenţa cancerului
diferă la bărbaţi faţă de femei, acesta este p1incipala cauză de
deces înainte de vârsta de 65 de ani la ambele sexe. Statisticile
privind incidenţa şi mmtalitatea prin cancer sunt disponibile
la https://www.cancer.org/research/cancer-facts-statistics/
all-cancer-facts-figures/cancer-facts-figures-2018.html.
Biologia cancerului
PotJivit unui model propus de Hanahan şi Weinberg, ti·ansfonnarea
malignă este rezultatul dobândirii de către celule
a patru caracteristici funcţionale: ( 1) capacitatea de creştere
autosuficientă, (2) o rezistenţă crescută la semnalele anti-creştere,
(3) capacitatea de a se sustrage apoptozei (111oa1tea celulară
programată) şi ( 4) capacitatea de multiplicare nelimitată. Alte
două capacităţi funcţionale dobândite de celulele canceroase
includ angiogeneza şi invazia tisulară, dar acestea nu sunt
doar propti etăţi ale celulei canceroase în sine, ci rezultă şi din
interacţiunea şi relaţia sa cu ţesuturile adiacente.
Etiologia cancerului
Cele mai multe tipLUi de cancer sunt cauzate mai degrabă de o
combinaţie complexă de factori exogeni şi/sau endogeni (Tabelul
22-1) decât de un singur factor fizic, chimic sau biologic.
Evaluarea riscului de cancer
Evaluarea riscului de cancer presupune estimarea susceptibilităţii
unei persoane de a dezvolta cancer. Consilierea genetică este
un proces de comunicare p1in care se facilitează înţelegerea
de cătJ·e pacienţi a consecinţelor unui 1isc moştenit de aparie
a cancernlui. Estimarea riscului unei persoane de a dezvolta
cancer implică o anamneză detaliată cu privire la facto1ii
de risc pentru cancer, medicali şi de mediu, cum ar fi bolile
inflamato1ii intestinale, hepatita C şi expunerea la radiaţii sau
carcinogeni chimici. Factorii de 1isc ai stilului de viaţă, precum
fomatul, dieta, exerciţiile fizice şi consumul de alcool sunt, de
asemenea, luaţi în considerare. In plus, investigarea amănw1-
tă a antecedentelor heredo-colaterale, incluzând atât iudele
materne, cât şi cele paterne, este o pa1te esenţială a evaluării
1iscului de cancer; pe baza acestor infonnaţii, pacienţii pot fi
direcţionaţi penau testarea sindroamelor ereditare de cancer
(testarea genetică). Există modele sau insnumente disponibile
online care îl ajută pe specialistul genetician să calculeze
1iscul unei anumite persoane de a dezvolta un tip particular de
cancer şi să detennine dacă este indicată testarea genetică. De
exemplu, modelul Tyrer-Cuzick de evaluare a riscului cancerului
de sân calculează 1iscul ca o femeie să dezvolte cancer
de sân şi probabilitatea de a avea o mutae genetică BRCA.
Acest model ia în considerare factoti de 1isc precun1 vârsta,
vârsta apa1iţiei menarhei şi a menopauzei, antecedentele de
biopsie mamară şi rezultatele lor anatomopatologice, istmicul
naşterilor, antecedentele familiale de cancer mamar şi ovarian,
ti·atamentele de substituţie ho1monală, apa1tenenţa la grnpuri
etnice precum evreii aşkenazi şi indicele de masă corporală.
Screeningul cancerului
Screeningul semnifică testarea persoanelor asimptomatice
care ar putea avea un risc mai mare pentru o anumită afecţiune
medicală, cu scopul de a detecta precoce această afecţiune
şi a-i îmbunătăţi prognosticul.
Screeningul cancerului are eficienţă maximă la populaţiile
cu risc ridicat. Tipul de cancer pentru care se face ar trebui să
aibă (I) o fază asimptomatică cu o durată suficientă pentru ca
pacientul să beneficieze de un tratament, (2) potenţialul de
a produce morbiditate şi mo1talitate semnificative dacă sunt
detectate târziu şi, în cele din urmă, (3) o metodă eficientă
de tratament. Testul de screening trebuie să fie sensibil,
specific, rentabil şi convenabil. Organizaţii naţionale, cum
ar fi American Cancer Society (https://www.cancer.org/
healthy/find-cancer-early/cancer-screening-guidelines.
html) şi U.S. Preventative Services Task Force (https://
uspreventiveservicestaskforce.org), au propriile lor ghidmi
de screening, care sunt actualizate continuu pe măsură ce se
acumulează noi informaţii. Exemple ale unora dintre testele
de screening disponibile şi intervalele de timp recomandate
sunt prezentate în Tabelul 22-2. Screeningul pentru cancer ar
trebui să aibă loc în contextul unei discuţii dintre pacient şi
medic cu privire la beneficiile şi riscurile pe care le implică.
365