LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 13 Stomacul şi duodenul 189
subţire cu rezervorul gastric). Pacienţii cu GL pot dezvolta
strictură oriunde pe lungimea suturii mecanice. Strictura
apare în primele 3 luni după operaţie. În general, pacientul
va relata că nu îşi poate diversifica cu altceva în afară de
lichide. Pacientul poate avea episoade frecvente de vărsături
sau regurgitare/reflux nocturn. Endoscopia superioară este
procedura de diagnostic de elecţie. Dacă există o strictură,
dilatarea cu balonul pneumatic deschide regiunea afectată în
bypass gastric şi GL. Uneori, sunt necesare dilataţii multiple.
Hernia internă
Reconfigurarea intestinului subţire în bypass-ul gastric necesită
crearea unor breşe mezenterice. Aceste breşe, care pot
fi două sau trei în funcţie de tehnică, pot permite hemiarea
colonului sau a intestinului subţire, cu obstrucţia pa11ială
sau completă a acestora. Simptomele sunt cele ale ocluziei
intestinale, şi anume, dureri abdominale postprandiale, greaţă
şi vărsături. Întrucât hernierea poate apărea intermitent,
simptomele pot evea evoluţie fluctuantă. Un grad înalt de
suspiciune al prezenţei herniilor interne la aceşti pacienţi
permite stabilirea diagnosticului corect. Este necesară explorarea
chirurgicală, mai degrabă decât administrarea unui
tratament conservator ca în situaţia unei obstrucţii pat1iale
a intestinului subţire. Frecvent, la aceşti pacienţi se obţin
imagini seriate radiologice după administrarea orală de
subtanţă de contras şi/sau CT. Aceste imagini pot fi normale
într-un procent mare de cazuri şi, prin urniare, laparoscopia
de diagnostic este necesară pentru diagnosticarea şi repararea
defectului (Figura 13-15).
Obstrucţia ansei biliopancreatice
Obstrucţia ansei biliopancreatice poate apărea din cauza
inflamaţiei jejw10jejunostomiei. Această complicaţie apare
în te1men de o lună după operaţie şi are ca rezultat acumularea
de secreţii biliare şi pancreatice în ansa aferentă şi
bontul gastric. Pacienţii descriu dureri abdominale, greaţă
şi vărsături nonbiloase. Decompresia bontului gastric prin
plasarea unui tub de gastrostomie percutană asigură ameliorarea
simptomatologiei, iar tubul rămâne pe loc până ce
inflamaţia scade şi jejunojejunostomia redevine permeabilă
(Figurile 13-16 şi 13-17).
Figura 13-16. Radiografie abdominală ce evidenţiază o obstrucţie
a ansei bilio-pancreatice post bypass gastric. Se observă
distensia stomacului restant.
Litiaza veziculară
Aproximativ o treime dintre pacienţii obezi vor dezvolta
litiază veziculară în timpul scăderii ponderale rapide în
unna operaţiei de bypass gastric. Riscul de apariţie a litiazei
veziculare este mai mic în cazul procedurilor chirurgicale
restiictive. Acest aspect a dus la administrarea de rutină a
acidului msodeoxicolic, 300 mg de două ori pe zi, timp de 6
luni postoperator. Acest medicament scade riscul de apariţie a
litiazei veziculare până la aproximativ 2% din pacienţi. Efectele
secundare includ diaree, dispepsie şi dureri abdominale. Deşi
screeningul ecografic pentru calculii biliari nu este efectuat
la toţi pacienţii, unii chirnrgi vor practica colecistectomia la
momentul operaţiei iniţiale, dacă pacienţii au antecedente de
litiază veziculară sau de colici biliare.
Penn·u o listă de medicamente utile în u·atamentul complicaţii
lor chirurgiei bariatrice, vezi Tabelul 13-8.
Complicaţiile bandării gastrice
Complicaţiile bandării gastrice ajustabile includ alunecarea
inelului şi eroziunea. Alunecarea inelului, care apare de obicei
ca o complicaţie tardivă, are ca rezultat glisarea stomacului
Figura 13-15. Imagine computer tomografică ce evidenţiază
o hernie internă post bypass gastric. Se observă volvularea
grăsimii mezenterice.
Figura 13-17. Imagine computer tomografică ce evidenţiază
o obstrucţie a ansei bilio-pancreratice după bypass gastric. Se
observă distensia hidro-aerică a stomacului restant.