LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 20 Ficatul şi splina 319
FigurA 20-3. Rezecţii hepatice majore. Sus, Hepatectomie
stângă sau hemihepatectomie stângă. Jos, Hepatecomie dreaptă
sau hemihepatectomie dreaptă (Retipărit cu permisiunea Dr. Steven
Strasberg. Copyright: Washington University, St. Louis, MO.)
TUMORILE HEPATICE, CHISTURILE
SI ABCESELE HEPATICE
Prin creşterea disponibilităţii tehnicilor imagistice moderne,
inclusiv computer tomografia, leziunile asimptomatice
şi incidentale ale ficatului sunt identificate tot mai des.
O evaluarea corectă şi atentă a bolnavilor este imperios
necesară deoarece prezenta leziunilor sau a chistelor hepatice
cu evoluţie benignă sunt frecvente în populaţie şi, în
mod normal, nu necesită niciun tratament. Pe de altă parte,
anumite leziuni benigne hepatice trebuie rezecate, dacă este
posibil, chiar şi la pacienţii asimptomatici. Un principiu
impo11ant este de a evita biopsia în stadiile incipiente ale
procesului diagnostic la un pacient asimptomatic. De cele
mai multe ori, biopsia percutanată nu este necesară pentru
diagnosticul pozitiv. Ea poate aduce informaţii eronate şi
este asociată cu anumite riscuri procedurale cum ar fi hemoragia
şi însămânţarea tumorală la pacienţii care oricum
vor fi supuşi rezecţiei chirurgicale, indiferent de rezultatul
biopsiei. Biopsia percutanată poate fi necesară în cadrnl unor
tumori hepatice nerezecabile a căror natură nu este cunoscută
în ciuda investigaţiilor imagistice şi a testelor de laborator.
Tumorile hepatice benigne
Hemangiomul
Hemangiomul cavernos hepatic este cea mai frecventă
tumoră hepatică benignă şi este prezentă într-un procent de
1-20% în populaţia generală. Acesta este, probabil, o leziune
congenitală şi reprezintă un hama110111 embriologic (tumoră
benignă cu două tipuri de celule distincte). Evaluarea microscopică
evidenţiază spaţii endoteliale vasculare separate de
septuri fibroase. Aceste leziuni pot creşte în dimensiuni în
timpul vieţii. Frecvenţa este de 5 ori mai mare la femei şi
anumite date sugerează o sensibilitate honnonală, incluzând
creşterea dimensională în timpul sarcinii. Hemangiomul
cavernos mai mare de I O cm este definit drept hemangiom
gigant. Hemangioamele sunt descoperite deseori incidental
şi nu necesită terapie specifică, funcţia hepatică păstrându-se
normală. Ultrasonografia abdominală este diagnostică şi
arată un focar hiperecogen anonnal. Computer tomografia
cu contrast evidenţiază captarea progresivă a substanţei de
contrast dinspre periferia leziunii către centru, cu o zonă
hipodensă centrală.
Majoritatea bolnavilor sunt asimptomatici la prezentare
şi rămân aşa pe toată durata dispensarizării. Studiile
de urmărire, realizate pe mai mult de 10 ani, la pacienţi
cu hemangiom cavernos hepatic gigant confirmă absenţa
Canal limfatic
profund care
drenează limfă de la
nivelul spaţiului
perisinusoidal
Triada portală
]
interlobulară
Sângele din
capilarele sinusoide de la
artera (hepatică) \i
vena (portă) interlobulare
Traiectul bilei de la nivelul hepatocitelorin canaliculele
biliare, spre duetele biliare interlobulare )i ulterior în
ductul biliar din triada extrahepatică
Vena centrolobulară
lobuli hepatici
Triade portale
interlobulare
Plexul arterial peribiliar
Hepatocite
(produc bilă )i
deto,ifiază sângele)
(transportă sânge deto,ifiat
spre vena hepatică)
Hepatocite
Vena centrolobulară
Figura 20-4. Fluxul sanguin şi biliar la nivelul ficatului. (Retipărit cu pem1isiunea Agur AMR, Dalley AF. Grant '.î Atlas of Anatomy.
EdiJia a 14-a. Philadelphia, PA: Wolters Kluwer; 2017:345.)