LAWRENCE_EDITABIL

558 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
de granulaţie în conductul auditiv, frecvent cu expunerea
osului sau implicarea nervilor cranieni. Această infecţie
nu răspunde la tratamentul topic. Tratamentul agresiv cu
antibioterapie sistemică şi topică, cu durată de câteva luni,
este necesar. Debridarea chirurgicală poate fi utilă în stadiile
precoce. Pentru a preveni dezvoltarea acestei afecţiuni,
pacienţii care nu răspund rapid la tratamentul otitei externe
trebuie îndrumaţi către medicul otorinolaringolog.
Corpii străini la nivelul conductului auditiv extern sunt,
din păcate, foarte frecvenţi la preşcolari. Din fericire, corpii
străini auriculari reprezintă o urgenţă doar dacă obiectul este
caustic. Totuşi, toţi corpii străini, chiar şi un bob de popcorn
sau de mazăre, o jucărie sau un breloc, sunt relativ dificil de
extras. Copiii le permit medicilor, de obicei, doar o încercare;
dacă încercare eşuează, anestezia generală cu siguranţă
va fi necesară. lntTe timp, corticoterapia locală este utilă.
Otita medie
Majoritatea patologiei infecţioase sau inflamatorii a urechii
medii apare în urma disfuncţiei tubare. Când trompa lui
Eustachio nu se deschide suficient de des pentru a egaliza
presiunile dintre urechea medie şi atmosferă, se creează un
vacuum, iar oxigenul şi azotul sunt absorbite în membranele
mucoase ale urechii medii şi în sistemul de celule mastoidiene.
Consecinţa constă în creşterea permeabilităţii capilare
şi în stimularea activităţii glandulare, cu apariţia lichidului
în cavitatea urechii medii sau apariţia de pungi de retracţie
la nivelul membranei timpanice, cu posibila aderenţă de
oscioare şi de perete medial al cavităţii urechii medii. Dacă
agenţii infecţioşi sunt prezenţi, transudatul reprezintă un
excelent mediu de cultură, rezultând otita medie.
În SUA, otita medie acută (OMA) este cea mai f r ecventă
infecţie pentru care se prescriu antibiotice copiilor. OMA
este caracterizată de un debut acut, de prezenţa lichidului şi
a semnelor şi simptomelor de inflamaţie la nivelul urechii
medii. Până la vârsta de 2 ani, 75% dintre copii suferă de
cel puţin trei episoade de OMA. Cei mai frecvenţi agenţi
patogeni implicaţi în OMA sunt Streptococcus pneumoniae,
Moraxella catarrhalis şi Haemophilus influenzae. Tabloul
clinic tipic constă în debutul durerii la una sau ambele urechi,
asociat cu modificări de compo1tament precum plânsul şi
este frecvent asociat unei infecţii de tract respirator superior.
Rar, sunt prezente semne de iritaţie meningeală. Examenul
clinic evidenţiază o membrană timpanică eritematoasă sau
opacă, posibil bombată, cu pierderea reperelor no1111ale
din cauza inflamaţiei şi frecvent, cu prezenţa de lichid la
nivelul urechii medii. Ocazional, în urma infecţiei rezultă
perforaţia membranei timpanice înainte ca respectivul copil
să fie examinat de medic.
În 2004, American Academy of Pediatrics (AAP) a publicat
ghiduri actuale pentru trntamentul OMA, în încercarea
de a evita administrarea de antibiotice în situaţiile în care
nu este necesară, pentru prevenirea rezistenţei bacteriene.
Dacă simptomele nu sunt grave sau diagnosticul este neclar,
se recomandă iniţial doar monitorizarea evoluţiei. Pacientul
trebuie reevaluat în 48-72 de ore. Dacă se utilizează
antibiotice, doze mari de amoxicilină (90 mg/kgc/zi) sunt
recomandate de primă linie. Azitromicina, claritromicina sau
eritromicina pot fi utilizate în cazul pacienţilor alergici la
peniciline. După iniţierea tratamentului, durerea cedează în
3 zile, iar funcţia trompei lui Eustachio revine la normal în
2 săptămâni. Dacă infecţia persistă după 3 zile de tratament
antibiotic, agentul antibacterian trebuie schimbat (doză mare
de amoxicilină-clavulanat). Dacă acest tratament nu este
eficient, este recomandată o cură de 3 zile de ceftriaxonă
parenteral. Pacienţii trebuie urmăriţi până când spaţiul de la
nivelul urechii medii este liber, deoarece, la aproximativ 10%
dintre copii, lichidul de la nivelul urechii medii va persista
pentru> I 0-12 săptămâni. Unii pacienţi pot dezvolta OMA
recurentă, caracterizată de episoade recurente de infecţie, în
ciuda multiplelor cure de antibiotice. Pacienţii care suferă de
6 episoade ele OMA în 6 luni, sunt candidaţi pentru plasare
de tub prin timpanostomie. Acesta permite accesul direct în
cavitatea urechii medii, astfel încât să poată fi administrate
topic picăturile cu antibiotic.
OMA netratată poate progresa către mastoidită, meningită,
abces cerebral, paralizie de nerv facial şi labirintită. Drenajul
reprezintă tratamentul ele bază în era pre-antibiotice; totuşi,
timpanocenteza este rar recomandată în prezent (Tabelul
27-6). Procedura permite drenarea colecţiei şi obţinerea
ele lichid pentru examen bacteriologic.
Otita medie seroasă (OMS) este a doua cea mai f r ecventă
patologie a urechii medii, estimându-se diagnosticarea a 2,2
milioane ele cazuri pe an, în SUA. OMS constă în prezenţa
de lichid în cavitatea urechii medii, fără semne şi simptome
de infecţie. Timpanometria este utilă în diagnosticul acestei
patologii. OMS poate apărea spontan clin cauza disfuncţiei
tubare sau ca răspuns inflamator clupă o OMA. Trompa lui
Eustachio este mai mică şi mai orizontală la copii decât la
aciuiţi, având, astfel, o capacitate mai mică de a se deschide
şi ele a preveni refluxul nazofaringian. Funcţia trompei lui
Eustachio poate fi afectată ele edemul nazofaringian sau al
mucoasei tubare, în context de infecţie, alergie, hipe1trofie
adeno-tonsilară, neoplazie nazofaringiană sau palatoschizis.
Factorii ele risc pentru OMS sunt enumeraţi în Tabelul 27-7.
The American Academy of Otolaiyngology - Head and
Neck Surge1y Foundation, AAP şi The Ame1ican Academy
ofFamily Physicians au publicat în 2016 ghiclu1i actualizate
penh·u h·atamentul OMS. Aceasta este o boală autolimitată, iar
urmărirea pacientului este recomandată penh·u o pe1ioadă de 3
luni, în cazul în care copilul nu este la risc de a avea tulburări
de limbaj. Antibioticele, antihistaminicele, clecongestionantele
şi sterozii nu şi-au dovedit eficienţa. Între 75-90% dintre cazuri
TABELUL 27-6. Otita medie: indicaţii ale
miringotomiei de urgenţă
Drenaj şi cultură
Otită medie cu
Sepsis sever
Otalgie severă neresponsivă
Cefalee severă neresponsivă
Febră severă neresponsivă
sau febră în „dinţi de
fierăstrău"
Pareză facială
Labirintită
Meningită
Mastoidită acută
Cultură
Pacient imunocompromis
Nou-născut