02.11.2021 Views

LAWRENCE_EDITABIL

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Capitolul 8 Infecţiile chirurgicale 85

I

I

I

C. Laparotomie

D. Colangiopancreatografie prin rezonanţă

magnetică

E. Colangiopancreatografie endoscopică

retrogradă ERCP

3. O femei de 72 ani a beneficiat de fixarea unei

fracture intertrohanterice prin abord chirurgical

în urmă cu 7 zile. Sonda urinară a fost extrasă în

ziua 5 postoperator. Actualmente descrie disurie

şi imperiozitate micţională. Sumarul de urină

obiectivează prezenţa leucocitelor şi a bacteriilor.

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la

cazul descris nu sunt adevărate?

A. Diagnosticul este realizat prin cultură

bacteriană cantitativă.

B. Rata infecţiilor nu este corelată cu durata

purtării cateterului urinar„

C. Această condiţie medical este rarepri asociată

cu febra postoperatorie.

D. Această complicaţie creşte costurile serviciilor

de sănătate.

E. Prevenţia acestei condiţii patologice implică

menţinerea sistemului de drenaj urinar în

regim închis şi realizarea montării cateterului în

condiţii de asepsie„

4. Un bărbat de 30 de ani este spitalizat şi se

recuperează post splenectomie realizată pentru

traumatism splenic în urma unui accident auto.

Pacientul este fără alte antecedene patologice şi

fără medicaţie personală. A doua zi postoperator

prezintă o temperatură 38,8 ° C. Semnele vitale

sunt următoarele: 130/80 mmHg, puls de 100

bpm şi frecvenţă respiratorie de 18 respiratii/

minut. Durerea este controlată moderat cu morfină

prin analgezie controlată de pacient. Murmurul

vezicular este diminuat în ambele baze, mai mult

pe partea stângă. Abdomenul este uşor destins,

suplu, şi moale în apropierea inciziei chirurgicale.

Incizia pare că se vindecă fără complicaţii. Care este

cea mai probabilă cauză a pentru febra acestuia?

A. Atelectazie şi infecţie pulmonară

B. Peritonită

C. Infecţia tractului urinar

D. Tromboflebită supurativă

E. Contuzie cardiacă

5. Un bărbat de 25 ani este consultat în

departamentul de urgenţă pentru antebraţ

edemaţiat şi dureros. În urmă cu 2 zile descrie o

laceraţie minoră la nivelul antebraţului în urma

curăţării unei perii. A prezentat un discomfort

minor până în urma cu 12 ore, când la nivelul

laceraţiei au apărut semnele inflamţiei: edem

şi roşeaţă. Pacientul nu prezintă alte probleme

medicale, nu are medicaţie cronică. Temperatura le

prezentare este de 38 ° C. Se observă la nivelul feţei

dorsale a antebraţului stâng o laceraţie minoră

superficială de 2 cm cu o zonă de eritem de 15

cm în diametru în jurul acesteia care este relative

moale. Marginile eritemului au fost marcate la

momentul prezentării, iar 20 de minute mai târziu

acestea s-au extins cu 1 cm. Cel mai probabil

microorganism patogen este:

A. MRSA

B. Streptococ 13-Hemolitic-Grup A

C. Escherichia coli

D. Streptococcus faecalis

E. Candida albicans

RĂSPUNSURI SI EXPLICATII

1. Răspuns: B

Plăgile predispuse pentru dezvoltarea tetanusului

sunt cele cu contaminare extensiva cu pământ, cele

penetrate adânc cu obiecte de metal, leziuni de

expunere cu degerături şi rănile cu mai mult de 6

ore de la momentul realizării acestora (Tabelul 8-6).

Laceraţiile lineare, în general, nu sunt predispuse

pentru tetanus. Hemoragia extensivă nu reprezintă

o indicaţie pentru realizarea rapelului tetanic.

Pacientul a primit toxoid tetanic în urmă cu mai

puţin de 5 ani, şi prin urmare nu mai necesită alte

rapeluri. Pentru mai multe informaţii urmăriţi

secţiunea despre Tetanus.

2. Răspuns: C

Pacientul prezintă peritonită secundară.

Aceasta implică perforarea unui organ cavitar şi

contaminarea secundară a cavităţii peritoneale

cu organisme multiple. Coloraţia Gram şi cultura

din lichidul peritoneal indică de regulă un singur

microorganism în cazul peritonitei primare şi astfel

aceasta poate fi tratată cu antibiotic nefiind necesară

intervenţia chirurgicală. În acest scenariu, tomografia

computerizată prezintă inflamaţie în jurul colonului

sigmoid şi lichid împreună cu prezenţa gazelor

libere sugerând diverticulită cu peritonită fecaloidă.

Laparotomia cu lavaj şi sancţionarea chirurgicală

a cauzei reprezintă indicaţia principală. Pacienţii

cu patologie hepatică de fond sunt predispuşi la

formarea litiazei veziculare şi identificarea acesteia

reprezintă un diagnostic frecvent. Nu există nicio

dovadă pentru obstrucţia căilor biliare principale

care să sugereze continuarea investigaţiilor in

această direcţie deoarece fosfataza alcalină are un

nivel normal. Pentru mai multe informaţii verificaţi

secţiunea Peritonită acută.

3. Răspuns: B

Rata infecţiilor asociate cateterismului urinar

este strânsă legatură cu durata menţinerii sondei

urinare. Diagnosticul infecţiei de tract urinar se face

în mod uzual cu o urocultură cantitativă cu mai

mult de 100.000 UFC/mL de urină. ITU este rareori

cauza febrei postoperatorii. ITU adaugă costuri

pentru îngrijirea pacienţilor spitalizaţi, iar prevenţia

acestora impun montarea cateterului în manieră

aseptică, respectiv menţinerea sistemului colector

în regim închis. Pentru mai mult informaţii accesaţi

secţiunea Infecţia tractului urinar.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!