LAWRENCE_EDITABIL

54 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
sugerează modificări miocardice ischemice. Definiţia
universală a infarctului miocardic cu supradenivelare
de segment ST (STEMI) constă în apariţia în cel puţin
două derivapi contigue a supradenivelării noi de segment
ST 2:2 mm (0,2 m V) la bărbaţi sau 2:1,5 mm (O, 15 m V)
la femei în derivaţiile V2-V3 şi/sau 2:1 mm (0,1 mV)
în alte derivaţii contigue toracice sau ale membrelor.
Pacienţii pot prezenta de asemenea IM fără modificări
ale segmentului ST.
• Testele de laborator: troponină, gazometrie arterială,
lactat, hemogramă completă şi profil metabolic complet.
• Ecocardiografia transtoracică şi/sau transesofagiană: fracţie
de ejecţie scăzută, valvulopatii, anomalii de cinetică ale
miocardului şi alte posibile defecte mecanice cardiace.
• Radiografia toracică poate fi utilă pentru determinarea
congestiei pulmonare secundare insuficienţei cardiace.
Tratamentul şocului cardiogen începe cu asigurarea
unui acces venos sigur. Acesta poate să necesite un cateter
venos central sau un cateter Swan--Ganz pentru o monitorizare
continuă a funcţiei cardiace. Optimizarea statusului
volemic va asigura funcţia cardiacă optimă. Acest lucru este
valabil în special la pacienţii cu insuficienţă cardiacă dreaptă
secundară unui traumatism. Pot fi necesare suplimentarea
cu oxigen, intubaţia şi suportul ventilator. Tratamentul
medicamentos include:
• Aspirină 325 mg: administrată dacă pacientul suferă un IM
• Nitroglicerină: trebuie administrată pentru îmbunătăţirea
perfuziei coronariene atâta timp cât tensiunea aiterială
pennite
• Perfuzie cu heparină: administrată dacă pacientul
suferă un IM
• Norepinefrină sau dopamină: pentru menţinerea PAM
2:65 mmHg
• Dobutamină sau rnilrinonă: pentru suportul contractilităţii
miocardice. Aceşti agenţi inotropi pot cauza ulterior
hipotensiune, datmită proprietăţilor lor de a reduce
postsarcina, astfel încât poate fi necesară adăugarea de
medicaţie vasopresoare.
Angioplastia coronariană percutanată (PCI, percutaneous
coronary intervention) este terapia de elecţie pentru IM şi
trebuie efectuată în primele 120 de minute de la apariţia
simptomelor de STEMI şi la toţi pacienţii cu şoc cardiogen,
indiferent de momentul debutului. Dacă PCI nu poate fi
efectuată în primele 120 de minute, terapia fibrinolitică
trebuie iniţiată în absenţa contraindicaţiilor. Trebuie luat în
considerare în mod deosebit transferul pacienţilor într-un
centru PCI. Bypass-ul coronarian este indicat la pacienţii cu
STEMI şi anatomie coronariană nefavorabilă pentru PCI,
care prezintă ischemie în curs sau recurentă, şoc cardiogen,
insuficienţă cardiacă severă sau alte pa11icularităţi de risc
înalt sau defecte mecanice.
Alte fom1e de supot1 mecanic includ amplasarea unui
balon de contrapulsaţie intra-aortic. Acest dispozitiv este
utilizat mai ales în insuficienţa ventriculară stângă şi este
poziţionat în aorta descendentă proximală, prin atiera femurală.
Când cordul se află în sistolă, balonul este dezumflat pentru
îmbunătăţirea reducerii postsarcinii şi golirea cordului. Când
cordul se află în diastolă, balonul este umflat, pentru o mai
f
bună peruzie a arterelor coronare.
Dispozitivele de asistare ventriculară (VADs, ventricular
assist devices) sunt implantate chirurgical într-un
ventricul sau în ambii, în cazul unui cord insuficient, pentru
asigurarea unui suport circulator adiţional. În cel mai rău
caz, dacă funcţia cardiacă nu poate fi recuperată suficient
pentru a susţine o circulaţie eficientă, VADs sunt necesare
ca surogate înaintea transplantului cardiac.
REZUMAT
Şocul sau această „destabilizare brutală a cursului vieţii"
se referă la o stare de hipoxie celulară şi tisulară cauzată de
reducerea livrării de oxigen şi/sau creşterea consumului de
oxigen sau utilizarea neadecvată a acestuia. Efectele hipoxiei
asupra metabolismului celular al organismului sunt iniţial
reversibile, dar pot deveni rapid ireversibile, având ca rezultat
insuficienţa multiplă de organ şi decesul. Există patru tipuri
principale de şoc: hipovolemic, distributiv, obstructiv şi
cardiogen. Fiecare prezintă semne, simptome şi parametri
fiziologici specifici. Examenele de laborator şi investigaţiile
imagistice ajută la stabilirea diagnosticului. Recunoaşterea
şocului şi restabilirea circulaţiei sunt principalele obiective
ale managementului pacientului cu şoc. Fără tratament adecvat,
şocul poate evolua spre leziuni organice ireversibile,
insuficienţă multiplă de organe şi deces.
PLATFORMA REZIDENTIAT.COM
Platfonna online rezidentiat.com oferă resurse
suplimentare online: întrebări de evaluare de tipul celor de
la admitere în rezidenţiat, slide-uri Power Point + audio,
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
Holcomb J, Tilley 8, Baraniuk S. Transfusion of plasma, platelets,
and red blood cells in a I: I: I vs a I: I :2 ratio and mortality in
patients with severe trauma: th,e PROPPR randomized clinica!
trial. JAMA. 2015;313(5):471-482.
Singer M, Deutschman CS, Seymour CW, et al. The Third lnternational
Consensus Definitions for Sepsis and Septic Shock
(Sepsis-3). JAMA. 2016;315:801-810.
Welsford M, Nikolaou NI, Baygui F. Part 5: acute coronary syndromes.
20 I 5 lnternational Consensus on Cardiopulmonary
Resuscitat ion and Emergency Cardiovascular Care Science with
Treatment Recommendations. Circ11/atio11. 20 I 5; 132:S 146-S 176.