LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 20 Ficatul şi splina 329
TABELUL 20-3. Două modele utilizate pentru predicţia supravieţuirii la pacienţii cu boală hepatică
(Scorurile Child-Pugh şi MELD - Model of End-Stage Liver Disease)
Modele de predicţie a supravieţuirii la pacienţii cu ciroză decompensată
SCP
Scorul MELD
Puncte acordate MELD = 3,8 log"TB + 1 1 ,2 log•INR + 9,6 log•Cr + 6,4
Bilirubină (mg/dl) <2
Albumină (g/dl) >3,5
2
2-3
2,8-3,5
3
>3
<2,8
Variabile
BT = Bilirubina serică totală (mg/dl)
INR = lnternational normalized ratio
Cr = Creatinina serică (mg/dl)
Timpul de 1-3
protrom bi nă(s)
4-6
>6
Ascită
Encefalopatie
Fără
Fără
Uşor
Grad 1-11
Moderat
Grad III-IV
Reguli
Orice valoare de laborator <1 se rotunjeşte la 1.
Creatinina serică >4 sau hemodializa se rotunjeşte
la 4.
Scorurile variază între 6 (boală uşoară) şi 40 (boală severă)
Valorile >40 primesc scorul de 40.
Pentru pacienţii cu vârstă mai mică de 12 ani, se
foloseşte scorul PELD.
Există modificare a scorului pentru pacientii cu
patologii oncologice.
Clasificare
A
B
C
Scor total 5-6
7-9
>9
SCP, Scorul Child-Pugh; MELO, model for end-stage liver disease; PELD, pediatric end liver disease.
Adaptat după Pugh RN, Murray-Lyon IM, Oawson JL, et al. Transaction of the oesophagus for bleeding oesophogeal vorices. Br J Surg. 1973;60(8):646-649.
Copyright© 1973 British Journal of Surgery Society Ltd. Reprintac cu permisiunea John Wiley & Sons, Inc.
Adaptac după Pugh RN, Murray-Lyon IM, Dawson JL, el al. Transaction of the oesophagus for bleeding oesophageal varices. Br J Surg. 1973;60(8):646-649.
Copyright© 1973 British Journal of Surgery Society Ltd. Reprimat cu permisiunea John Wiley & Sons, Inc.
Adaptat după Kamath PS, Wiesner RH, Malinchoc M, et al. A model to predice survival in patiencs wich endstage liver disease. Hepatology. 200 I ;33(2):464-470.
Copyright© 200 I American Association for the Study of Liver Diseases. Reprintac cu permisiunea John Wiley & Sons, Inc.
Figura 20-13. Imagine de Angiografie CT pentru hipertensiune
portală şi anatomia venoasă portală, incluzând
ficatul mic, cirotic (F), splenomegalia (S), ascita (A), varicele
esofagiene (V), vena portă (VP), vena splenică (VS)
şi vena coronară (VC).
Terapia endoscopică (Figura 20-14) este deseori utilizată
ca şi tratament primar, indiferent de statusul funcţiei
hepatice, iar TIPS este utilizat ca şi terapie electivă tot mai
frecvent, fie ca tratament primar, fie ca tratament după eşecul
terapiei endoscopice. Incidenţa resângerării este mai mare
în cazul pacienţilor trataţi endoscopic decât în cazul celor
trataţi prin TIPS, însă encefalopatia hepatică este mult mai
mare la pacienţii care beneficiază de TIPS (aproximativ
30%). Totodată, TIPS creşte riscul de tromboză datorită
hiperplaziei intimale care rezultă prin prezenţa stentului
metalic intrahepatic. Stenoza sau ocluzia stentului este
prezentă la mai mult de jumătate dintre pacienţi la un an
post-procedural, cu o incidenţă a recurenţei hemoragiei
varicea le de 18-30%. În ciuda acestor dezavantaje, supravieţuirea
pe tennen lung este comparabilă în cazul TIPS şi
a tratamentului endoscopic. Ambele modalităţi terapeutice
necesită supraveghere pe termen lung.
Şunturile chirnrgicale sunt asociate cu riscuri procedurale
mult mai mari, fiind invazive, însă rezultatele pe termen
lung sunt foarte bune datorită riscului scăzut de resângerare.
Şunturile centrale non-selective permit fluxului portal să