LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 24 Chirurgie plastică: afecţiuni ale pielii şi ţesuturilor moi, ale feţei şi mâinii 457
Figura 24-31. Examinarea flexorului profund al degetelor. Integritatea
flexorului profund al degetelor este examinată prin blocarea
flexiei la nivelul articulaţiei interfalangiene proximalc în timp ce
se solicită efectuarea flexiei la nivelul articulaţiei interfalangiene
distale. (Din Lawrence PF. Essenlials o/Surgical Special!ies. Ediţia
a 3-a, Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; 2007.)
acţiunea concomitentă a extensorilor extrinseci şi a muşchilor
inrinseci ai mâinii (lombricalii şi interosoşii). Muşchii intrinseci
au traiect volar de axul de rotaţie al atticulaţiei MCF şi se inseră
la nivelul bandeletelor laterale ale aparatului extensor (vezi
Figura 24-30). Această poziţionare anatomică unică pen11ite
muşchilor intrinseci să acţioneze ca flexori în atticulaţia MCF
şi extensori în aiticulaţiile IFP şi IFD.
Examinarea funcţiei de extensie presupune observarea
extensiei, cu sau fără rezistenţă, a fiecăruia dintre aceste
elemente. Posibilitatea efectuării extensiei independente a
indexului şi degetului mic permite atât evaluarea lor separată
cât şi împreună cu mediusul şi inelarul.
Extensia policelui este, de asemenea, efectuată de muşchii
extrinseci şi intrinseci. Extensorul scurt al policelui
şi extensorul lung al policelui sunt extensori extrinseci
localizaţi la nivelul antebraţului. Tendoanele lor se inseră
la nivelul bazelor falangei proximale şi, respectiv, a celei
distale. Aceşti muşchi efectuează extensia în articulaţiile
MCF şi, respectiv, IF ale policelui. Abductorul policelui
este un muschi intrinsec al mâinii, inervat de nervul ulnar;
el se inseră la nivelul aparatului extensor al policelui. În
acest fel, extensia policelui în articulaţia IF este asigurată
cu ajutorul muşchilor intrinseci. La extensia policelui
contribuie de asemenea, prin acţiunea sa, muşchiul lung
abductor al policelui; acesta este un muşchi extrinsec cu
inse11ia la nivelul metacarpianului policelui. Aria delimitată
de tendoanele extensor lung al policelui şi abductor lung
al policelui la nivelul marginii radiale a încheieturii mâinii
este cunoscută sub denumirea de „tabacheră anatomică".
Tendoanele extensoare ale mâinii pe antebraţ şi tendoanele
extensoare ale degetelor trec prin compartimente anatomice
specifice aflate la nivelul feţei dorsale a încheieturii mâinii
(Figura 24-33B) . Fiecare compartiment este reprezentat de
câte un tunel fibros prin care tendoanele extensorilor trec
de la nivelul antebraţului la nivelul mâinii.
Opoziţia policelui
Opoziţia policelui reprezintă mişcarea care permite policelui
să facă pensă cu falanga distală a celorlalte degete. Aceasta
este o mişcare complexă şi cuprinde extensia radială, abducţia
palmară şi flexia din articulaţia IF. Opoziţia policelui reprezintă
o abilitate unică a mâinii umane şi este efectuată de muşchii
eminenţei tenare (opozantul policelui, flexorul scmt al policelui,
abductorul scmt al policelui). La mişcarea de opoziţie
patticipă şi flexorul lung al policelui care realizează flexia
policelui în atticulaţia IF. Flexorul lung al policelui este un
muşchi extrinsec, al cărui tendon traversează canalul carpian
şi se inseră la nivelul bazei falangei distale a policelui.
Figura 24-32. Examinarea flexorului superficial al degetelo1·. Deoarece tendoanele flexorului profund al degetelor au origine
musculară comună, acţiunea acestora este blocată prin menţinerea degetelor adiacente în extensie. În acest fel, flexia degetului este
efectuată numai de flexorul superficial. (Din Lawrence PF. Essentials o/Surgica/ Special/ies. Ediţia a 3-a, Philadelphia, PA: Lippincott
Williams & Wilkins; 2007.)