LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 28 Chirurgie ortopedică: bolile sistemului musculoscheletal 633
Contact pe Ridicare de pe sol
Contact pe Ridicare de pe
sol al călcâiului a degetelor
sol al călcâiului sol a degetelor
drept piciorului stâng stâng piciorului drept
Contact pe
sol al
călcâiului drept
0%
Dublu
sprijin
50%
Timp, procent din ciclu
4- Sprijin unilateral drept __.. I
I
I
I
I
Dublu
sprijin
100%
I
I
I
I
I
I
I
I
i+-----,-- Faza de sprijin pe dreapta ____
I
_.,.,_
I
Faza de balansare pe dreapta -i
Durata ciclului
parcursă dintre atingerea călcâiului de sol şi atingerea călcâiului
controlateral. Deoarece în mers sunt implicate atât
bazinul şi trunchiul cât şi muşchii şi articulaţiile membrului
inferior, deficienţele acestor elemente pot fi însoţite de
tulburări de mers.
Deseori, un mers anormal este denumit ca mers şchiopătat.
Majoritatea anomaliilor de mers sunt detectabile în
faza de sprijin, când greutatea corpului este susţinută de
unul dintre membrele inferioare. Durerea, reducerea fo11ei
musculare şi modificările articulare îşi exercită efectul
maxim în timpul fazei de sprijin. Reacţia tipică la durere o
constituie despovărarea rapidă a membrului inferior afectat.
Astfel, un mers antalgic (prin care se diminuează durerea) se
manifestă printr-o fază de sprijin redusă pe membrul afectat.
De asemenea, este redusă şi faza de balansare a membrului
opus, ceea ce duce la o scu1iare a lungimii pasului.
Hipotonia musculară influenţează semnificativ mersul.
Hipotonia muşchiului cvadriceps interferează cu capacitatea
de blocare a genunchiului în poziţie de extensie completă,
înainte de atingerea călcâiului de sol. Pentru a compensa
acest deficit, pacientul îşi împinge cu mâna coapsa înapoi.
Hipotonia muşchilor flexori dorsali ai gleznei şi piciorului nu
pe1111ite plasarea controlată a piciorului în poziţie plată după
contactul călcâiului, având drept consecinţă izbirea acestuia
de sol. De asemenea, paralizia muşchilor flexori dorsali ai
gleznei şi piciorului datorată nervului peronier determină
pacientul să-şi ridice genunchiul mai sus decât în mod 1101111al
în timpul fazei de balansare, astfel încât degetele de la picior
să nu atingă solul. Această mişcare duce la apariţia unui mers
stepat. Alte mecanisme compensatorii pentru un picior căzut
în extensie includ ridicarea bazinului pe pa1iea ipsilaterală
(mersul hip-hike) sau pendularea membrului inferior dinspre
lateral (mersul prin circumducţie). Hipotonia muşchiului fesier
mare, care acţionează ca extensor al şoldului, face ca trunchiul
să se încline înainte la mijlocul fazei de sprijin. Pacientul
va compensa prin propulsarea trunchiului spre posterior,
ceea ce defineşte mersul în extensie sau de tip fesier mare.
Hipotonia muşchilor abductori ai şoldului (fesieri mijlociu
şi mic) pennite înclinarea bazinului pe pa1iea controlaterală
în timpul fazei de sprijin. Pentru a compensa, pacientul îşi
Figura 28-58. Ciclul de mers. (Modificat
clin Phillips WA. The chilcl with a limp.
Orthop Clin North Am. 1987; 18:490.
Copyright© 1987 Elsevier.)
înclină trunchiul pe paitea ipsilaterală, peste şoldul afectat,
manevră cunoscută sub denumirea de mers Trendelenburg
sau de tip fesier mijlociu. Hipotonia muşchilor gambei
(gastrocnemian şi solear) împiedică acţiunea propulsivă
prin hiperextensia degetelor şi se manifestă ca mers tipic
piciorului plat sau de tip calcaneal.
Anomaliile articulaţiilor care interferează cu mobilitatea
normală a degetelor de la picior, metatarsofalangiene,
gleznă, genunchi sau şold afectează mersul. De exemplu,
o contractură a gleznei în equin (flexie plantară) determină
hiperextensiea genunchiului în faza de sprijin.
Înarmat cu cunoştinţe de biomecanică a mersului şi cu
un ochi critic, clinicianul poate distinge multe dintre aceste
tipuri de mers. Un model anormal de mers poate oferi
primul indiciu în diagnosticul unei boli neuromusculare.
PLATFORMA REZIDENTIAT.COM
Platforma online rezidentiat.com oferă resurse
suplimentare online: întrebări de evaluare de tipul celor de
la admitere în rezidenţiat, slide-uri Power Point + audio,
flash-card-uri, video cu operaţii, cazuri clinice USMLE la
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ
American Acaclemy of Orthopaeclic Surgeons. Primary total hip
arthroplasty: everything you neecl to know. AAOS Instructional
Course Lectures; March 2016; Or lando, Florida.
American Acaclemy of Orthopaeclic Surgeons. Principles of open
f r acture management. AAOS Instructional Course Lectures;
March 17, 2017; San Diego, California.
Bronstein R, Schaffer JC. Physical examinat ion of the knee: meniscus,
cartilage, ancl patellofemoral conclitions. J Am Acad
Orthop S11rg. 2017;25(5):365-374.
Lieberman JR, Heckmann N. Venous thromboembolism prophylaxis
in total hip arthroplasty ancl total knee arthroplasty
patients: from guiclelines to practice. J Am Acad Orthop Surg.
2017;25( 12):789-798.
Morris BJ, Mir HR. The opioicl epidemic: impact on orthopaeclic
surgery. J Am A cad Ort hop Surg. 20 I 5;23(5):267-271.