LAWRENCE_EDITABIL

270 Chirurgie generală şi specialităţi chirurgicale
de asemenea, evidenţia anatomia căilor biliare şi a duetelor
pancreatice, fiecare dintre acestea având indicaţii specifice.
Biopsia preoperatorie a unei twnori pancreatice rezecabile nu
este întotdeauna indicată, din cauza ratei crescute de rezultate
fals negative, a dificultăţii de stabilire a diagnosticului şi a
hemoragiei postprocedurale, toate acestea putând să întârzie
intervenţia chirnrgicală. Algotitmul de diagnostic al tumorilor
pancreatice este redat în Figura 17-12.
Tratament
Icterul obstructiv poate determina apariţia coagulopatiei
legate de vitamina K, datorită întreruperii circulaţiei enterohepatice
şi malnutriţiei, care ar trebui corectate înaintea
oricărei intervenţii majore. Investigaţiile de laborator necesare
explorării funcţiei hepatice şi a statusului nutriţional includ
albumina, transferina, prealbumina şi timpul de protrombină.
Pacienţii cu investigaţii preoperatorii sugestive pentru
rezecabilitate trebuie să um1eze intervenţii cu viză curativă,
în cazul în care comorbidităţile pennit acest lucrn. Drenajul
preoperator al sistemului biliar nu este indicat atunci când
studiile imagistice sugerează o tumoră pancreatică rezecabilă.
Procedurile de drenaj biliar preoperator cresc riscul de
complicaţii infecţioase după rezecţiile pancreatice.
Tumorile cefalice pancreatice sau cele periampulare
sunt cel mai bine abordate prin duodenopancreatectomie
cefalică (procedura Whipple), în timp ce tumorile corpului
şi cozii pancreatice sunt tratate prin pancreatectomie
distală, care, cel mai adesea, include şi splenectomia.
Duodenopancreatectomia cefalică implică rezecţia porţiunii
distale a căii biliare principale, a duodenului şi a capului
pancreatic, aşa cum se poate observa în Figura 17-13. În
intervenţia Whipple clasică, sunt rezecate antrul gastric,
capul pancreatic şi duodenul în totalitate. Reconstrucţia
implică coledocojejunostomie, pancreaticojejunostomie şi
gastrojejunostomie. Deşi mortalitatea acestei proceduri este
<5%, complicaţiile sunt frecvente, dar pot fi gestionate,
de obicei, fără reintervenţie. Complicaţiile includ fistulele
oricăreia dintre anastomoze, cel mai f r ecvent afectată fiind
cea pancreaticojejunală, care detem1ina dezvoltarea unui
abces, sepsis sau fistulă pancreatică. Fistula anastomotică
-------R_e_z_ec_r_1e _______ __.l ..._______
I
R_ec_o_N_s_r_R_u_c_r1_e ______ _.
Uneori este necesară
hemigastrectomia cu gastrojejunostomie
Figura 17-13. Duodenopancreatcctomia cefalică. Rezecţia este prezentată în stânga, în timp ce în dreapta este ilustrată reconstrucţia,
cu pancreaticojejunostomie, coledocojejunostomie şi duodenojejunostomie în partea de sus şi, respectiv, gastrojejunostomie în partea
de jos a imaginii. Reconstrucţia ilustrată în partea de sus este utilizată în duodenopancreatectomiile cu prezervarea pilorului, cea din
partea de jos fiind utilizată atunci când este necesară o hemigastrectomie. (Desen de Matthew Campbell.)