LAWRENCE_EDITABIL

Capitolul 23 Chirurgie pediatrică 389
20% 25%
i/
40%
cu 30%
/
CLl35%
I/
I/ CLl40%
CLE 50%
V
Prematuri
<30 săptămâni de gestaţie)
CLE40%
Nou-născut
la termen
I/
CLE 20%
Adulţi
/
Figura 23-1. Compartimentele de fluide la prematuri,
nou-născutul la termen şi adulţi. Zonele albe reprezintă
procentul de greutate corporală sub forma de apă totală.
ECF - spatiul extracelular. !CF - spatiul intracelular. (Din
Lawrence PF. Essentia/s of Surgical Special/ies. 3rd ed.
Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; 2007.)
5ind rezultatul unei traume directe la nivel tisular. Întrucât
pierderile de la nivelul spaţiului trei nu pot fi direct cuantificate,
înlocuirea lor intravenoasă (IV) este, de obicei,
aproximată. Aproape întotdeauna, lichidul sechestrat este
12oton şi poate fi înlocuit cu soluţie salină. De regulă, în
cazul pierderilor intraoperatorii, se preferă administrarea
de fluide cu un ritm de 1,5-2 ori mai mare decât ritmul
de întreţinere în primele 24 de ore postoperator. Totuşi,
această metodă poate supraîncărca volemic pacientul. Se
preferă administrarea de 10-20 mL/kg de ser fiziologic sau
soluţie Riger lactat, fracţionat în pă11i egale, în bolusuri,
în funcţie de necesităţile pacientului.
Prin monitorizarea pacientului se stabileşte dacă apo1tul
rv de fluide este unul adecvat; parametrii utili sunt statusul
cognitiv, culoarea tegumentelor, turgorul, temperatura,
frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială. Diureza este probabil
cel mai important parametru ce trebuie monitorizat
şi ar trebui să depăşească J-2 ml/kg/oră la sugari şi 0,5
mL/kg/oră la adolescenţi. In cazul pacienţilor pediatrici la
care nutriţia este exclusiv parenterală, sunt necesare dozări
periodice ale electroliţilor.
TABELUL 23-1. Necesarul de bază de fluide si
electroliţi
Apă
Sodiu
Potasiu
Greutate
(kg)
:510
11-20
>20
3 mEq/kg/zi
2 mEq/kg/zi
ml/24ore 0
100 ml/kg
1.000 + 50 ml/kg pt. fiecare kg > 1 O
1.500 + 20 ml/kg pt. fiecare kg > 20
"Excepţii: (1) Prematurii (<38 săptămâni de gestaţie), la care pierderile
sunt mai mari din cauza tegumentului slab reprezentat, necesită dublul
necesarului zilnic. (2) în caz de febră sau alte ofeeţiuni (ex. în sepsis) necesarul
de bază este moi mare.
Nutriţia
Copilul normoponderal care îşi poate relua obiceiurile
alimentare în decursul unei săptămâni necesită doar administrare
de fluide şi de electroliţi. În schimb, dacă perioada
până la reluarea alimentaţiei orale este mai mare, dacă stresul
asupra organjsmului este crescut sau dacă avem de-a face
cu un prematur, nutriţia parenterală totală este esenţială.
Spre deosebire de adulţi, copilul are un necesar nutriţional
crescut, dar rezerve energetice scăzute. Asociind la acest
aspect şi stresul cauzat de intervenţia chirurgicală când
necesaml metabolic este crescut, riscul de malnutritie la
aceşti pacienţi este considerabil. Printre sechelele mlnutriţiei
menonăm deficitul de creştere, afectarea funcţiilor
vitale, deficite imunologice şi afectarea vindecării plăgilor.
Nutriţia enterală
Aportul nutritiv pe cale enterală este ideal. Fată de nutritia
parenterală totală, nutriţia enterală este un procs fiziologic,
TABELUL 23-2. Corectarea deficitelor
hidroelectrolitice
Deficitele de fluide
Etapa resuscitării volemice (pentru coreeţia iniţială rapidă a
deshidratării izotone, hipotone şi hipertone): soluţie de Ringer
lactat cu 20 ml/kg la fiecare 10-20 de minute, cu monitorizare
atentă, până la ameliorarea tabloului clinic. Ulterior:
Etapa infuziei rapide (pentru deshidratarea izotonă sau hipotonă
uşoară): D5% ½ în soluţie salină, cu ritm de 2x mai mare decât
cel de întreţinere, până când pacientul este normovolemic.
Deficitul de sodiu
Dacă deliciul este important (Na <120 mEq/L), se corectează
astfel: mEq de Na necesari= (130 - valoarea Na seric) x 0,6 x
greutate (kg).
Deficitul de potasiu
Se pot adăuga până la 40 mEq de KCI la fiecare litru de
soluţie administrată intravenos.
0 5e poare utiliza soluţie salină în locul soluţiei Ringer lactar.