Kotler - Keller - Managementul Marketingului

992 Partea a VIII-a > Dezvoltarea cu succes pe termen lung <
Lituania, Malta, Polonia, Slovacia çi Slovenia. UE are în prezent peste 454 de milioane
de consumatori çi deÆine o pondere de 23% în totalul exporturilor globale. Ea are o
monedå unicå – sistemul monetar euro.
Unificarea europeanå oferå ocazii comerciale extraordinare pentru firmele neeuropene.
Pe de altå parte, ea ridicå çi ameninÆåri. Firmele europene vor deveni mai mari çi
mai competitive. UitaÆi-vå la concurenÆa din domeniul industriei aeronautice, dintre
consorÆiul Airbus din Europa çi compania Boeing din Statele Unite. Totuçi, probabil cå
o preocupare çi mai mare este aceea cå barierele mai mici din interiorul Europei vor crea
ziduri mai groase spre exterior. O serie de observatori anticipeazå o „fortåreaÆå a
Europei“, care va oferi facilitåÆi firmelor din Æårile UE, dar pe cele din afarå le va defavoriza,
prin impunerea unor obstacole cum ar fi cantitåÆi stricte la importuri, cerinÆe
privind conÆinutul local çi alte bariere nevamale (care nu sunt legate de taxe).
De asemenea, firmele care intenÆioneazå så creeze campanii de marketing „paneuropene“,
dirijate spre o Europå unificatå, trebuie så procedeze cu precauÆie. Chiar dacå
UE îçi standardizeazå reglementårile comerciale generale çi moneda, crearea unei
comunitåÆi economice nu va da naçtere unei pieÆe omogene. Firmele care fac marketing
în Europa se confruntå cu 14 limbi diferite, 2.000 de ani de diferenÆe istorice çi
culturale, precum çi cu o multitudine de reglementåri locale.
NAFTA În America de Nord, Statele Unite çi Canada au redus barierele comerciale în
1989. În ianuarie 1994, Acordul de ComerÆ Liber în America de Nord (NAFTA) a
stabilit o zonå de comerÆ liber între Statele Unite, Mexic çi Canada. Acordul a creat o
piaÆå unicå, cuprinzând 360 de milioane de oameni care produc çi consumå anual
bunuri çi servicii în valoare de 6,7 bilioane de dolari. Pe måsurå ce va fi implementat,
într-o perioadå de 15 ani, NAFTA va elimina toate barierele comerciale çi restricÆiile de
investiÆii între cele trei Æåri. Înainte de NAFTA, taxele aplicate produselor americane
care intrau în Mexic erau, în medie, de 13%, în timp ce taxele aplicate de Statele Unite
bunurilor din Mexic erau, în medie, de 6%.
MERCOSUR Alte zone de comerÆ liber s-au constituit în America Latinå. De exemplu,
MERCOSUR leagå acum Brazilia, Argentina, Paraguay çi Uruguay. Chile çi Mexic au
constituit o zonå de comerÆ liber care se bucurå de succes. Este posibil ca NAFTA så
fuzioneze cu aceastå zonå çi cu altele ca ea, pentru a constitui o zonå de comerÆ liber a
Americilor.
NaÆiunile europene sunt cele care au exploatat potenÆialul enorm al Americii Latine.
În timp ce eforturile Washingtonului de a extinde NAFTA înspre America Latinå au
båtut pasul pe loc, Æårile europene au påtruns aici în forÆå. Când Æårile din America
Latinå au instituit reforme de piaÆå çi au privatizat utilitåÆile publice, companiile
europene s-au gråbit så obÆinå contracte lucrative pentru reconstruirea infrastructurii
Americii Latine. Telefonica de España din Spania a cheltuit 5 miliarde de dolari, pentru