Kotler - Keller - Managementul Marketingului

> Culegerea informaÆiilor çi scanarea mediului < Capitolul 3 115
IDEE
de marketing
Zece megatendinÆe care modeleazå peisajul pieÆei de consum
Îmbåtrânirea „generaÆiei explozive“.
Înaintarea în vârstå a membrilor acestei
generaÆii are un efect mai mult decât
semificativ asupra cheltuielilor de consum!
Aceasta pentru cå, spre deosebire de generaÆiile
dinaintea lor, sunt deciçi så întârzie
cât mai mult procesul de îmbåtrânire çi vor
continua så câçtige çi så cheltuiascå, pe
måsurå ce înainteazå în vârstå.
Amânarea pensionårii. Membrii „generaÆiei
explozive“ çi-au amânat tranziÆia spre
fiecare etapå din viaÆå, cum ar fi så se
cåsåtoreascå sau så aibå copii. Açadar, e
foarte probabil cå-çi vor amâna pe cât posibil
çi ieçirea la pensie. Biroul de Statisticå
a Muncii prognozeazå, pentru perioada
2000-2010, o creçtere a numårului de persoane
cu vârste între 65 çi 74 de ani încå
angajate în muncå.
Natura muncii se schimbå. Peste jumåtate
din forÆa de muncå a Statelor Unite
este angajatå pe posturi manageriale, de
specialitate profesionalå sau conexe, pe
posturi în vânzåri sau pe alte posturi cu
activitate de birou.
Mai mulÆi absolvenÆi de studii superioare
– îndeosebi femei. În condiÆiile în
care existå atât de multe posturi care necesitå
aptitudini intelectuale, numårul absolvenÆilor
de liceu care urmeazå çi colegiul
este în creçtere. Deçi probabilitatea de a
absolvi liceul este aceeaçi pentru bårbaÆi çi
femei, femeile sunt mai susceptibile så se
ducå la colegiu. ImplicaÆiile pe termen lung
ale acestei tendinÆe sunt acelea cå oamenii
cu studii superioare vor avea venituri mai
mari pe durata lor de viaÆå, deci ar trebui så
aparå o majorare în capacitatea femeilor de
a realiza venituri.
Mânå de lucru în deficit. Deçi este nevoie
de mai mulÆi lucråtori în servicii pentru zonele
suburbane, puÆini îçi pot permite så locuiascå
acolo. LocalitåÆile suburbane vor apela
în mai mare måsurå la automatizare sau se
vor orienta mai mult spre lucråtorii imigranÆi.
ImigraÆie sporitå. Pe baza datelor recensåmântului
din anul 2000, Biroul pentru
Recensåminte estimeazå cå 40 la sutå din
creçterea de populaÆie a Statelor Unite se
datoreazå imigrårii. Pe måsurå ce americanii
îmbåtrânesc, creçterea de populaÆie
prin natalitate va fi depåçitå mult de creçterea
prin imigraÆie.
Accentuarea influenÆei hispanice. Deja
cel mai numeros grup minoritar din Statele
Unite, cu 35 de milioane de oameni, populaÆia
hispanicå este estimatå så creascå cu
35 la sutå în acest deceniu, conform Biroului
pentru Recensåminte. Deçi gospodåriile
hispanice nu reprezentau decât 9 la sutå
din total în anul 2000, în acest an au dat 20
la sutå din cei 4 milioane de copii nåscuÆi în
Statele Unite.
Modificåri de tendinÆe în privinÆa natalitåÆii.
Acestea sunt reprezentate de trei
minitendinÆe: (1) incidenÆa crescutå a naçterilor
cu mame mai vârstnice (femei de 35
de ani sau mai mult), care au o putere de
cheltuialå mai mare; (2) scåderea numårului
de naçteri cu mame sub 20 de ani; çi
(3) diversitatea etnicå sporitå a copiilor de
vârstå micå. Aproximativ douå treimi din
femeile de vârstå fertilå sunt albe çi non-hispanice,
dar ele n-au dat nici jumåtate din
totalul naçterilor (43%), în anul 2000.
DiferenÆe tot mai mari între regiuni
geografice. Aceastå tendinÆå are douå elemente.
Existå o diferenÆå demograficå tot
mai mare între oraçe, suburbii çi zonele
rurale, în paralel cu o creçtere a pieÆelor de
consum regionale care au particularitåÆi
distinctive. De exemplu, rata de creçtere
foarte scåzutå a populaÆiei din Noua Anglie
a condus la o vârstå medie de 37,1 ani în
aceastå regiune, comparativ cu 32,3 ani în
Texas sau 33,3 ani în California. Albii
non-hispanici dau 84 la sutå din populaÆia
totalå a Noii Anglii, dar numai 53 la sutå
din cea a Vestului.