Kotler - Keller - Managementul Marketingului

782 Partea a VI-a > Furnizarea valorii <
independenÆi cu preÆuri mult reduse çi cluburile-depozit); supermagazinele (magazinele
combinate çi hipermarketurile); çi saloanele de prezentare pe bazå de catalog.
3. Deçi majoritatea bunurilor çi serviciilor se vând prin magazine, comerÆul neefectuat prin
magazine a început çi el så se dezvolte. Principalele tipuri de comerÆ cu amånuntul efectuat
în afara magazinelor sunt: vânzarea directå (vânzarea individualå, vânzarea prin prezentare
la domiciliu cu invitaÆi çi marketingul de reÆea multinivel); marketingul direct (care cuprinde
comerÆul electronic çi vânzarea cu amånuntul pe Internet); vânzarea prin automate; çi
firmele care presteazå servicii de achiziÆii pentru terÆi.
4. Deçi multe magazine sunt deÆinute de proprietari independenÆi, un numår tot mai mare
încep så facå parte dintr-o formå sau alta de lanÆ corporatist. OrganizaÆiile detailiste sunt
capabile så realizeze mari economii de scarå, cum ar fi o mai mare putere de cumpårare, o
mai largå recunoaçtere a mårcii çi o pregåtire profesionalå mai bunå a angajaÆilor.
Principalele tipuri de comerÆ cu amånuntul în formå de organizare corporatistå sunt:
lanÆurile corporatiste de magazine, lanÆurile voluntare, cooperativele detailiçtilor, cooperativele
de consum, organizaÆiile în francizå çi conglomeratele de comercializare.
5. La fel ca toÆi ceilalÆi marketeri, çi detailiçtii trebuie så-çi întocmeascå planuri çi så ia decizii în
privinÆa pieÆelor-Æintå, a asortimentului çi a procurårii produselor, a serviciilor çi a atmosferei
din magazine, a preÆului, a promovårii çi a locurilor de amplasare. Toate aceste decizii
trebuie så ia în calcul principalele tendinÆe care se manifestå în comerÆul cu amånuntul, cum
ar fi dezvoltarea mårcilor de magazin (private), apariÆia unor noi forme çi combinaÆii de
comerÆ cu amånuntul, concurenÆa dintre comerÆul efectuat prin magazine çi cel efectuat în
afara magazinelor, dezvoltarea detailiçtilor-giganÆi, declinul detailiçtilor din zona de mijloc a
pieÆei, creçterea investiÆiilor în tehnologie çi prezenÆa globalå a marilor detailiçti.
6. ComerÆul cu ridicata (angro) cuprinde toate activitåÆile necesare pentru vânzarea de bunuri
sau servicii cåtre cei care le cumpårå în ideea revânzårii sau a utilizårii lor productive.
Angrosiçtii pot så îndeplineascå unele funcÆii mai bine çi mai eficient decât ar putea s-o facå
producåtorul. Printre aceste funcÆii se numårå vânzarea çi promovarea, aprovizionarea çi
organizarea asortimentului, împårÆirea mårfurilor în vrac pe loturi mai mici, depozitarea,
transportul, finanÆarea, suportarea riscului, difuzarea informaÆiilor de piaÆå çi asigurarea
unor servicii de management çi consultanÆå.
7. Existå patru tipuri de angrosiçti: angrosiçtii comercianÆi; brokerii çi agenÆii; sucursalele çi
reprezentanÆele de vânzare çi de achiziÆii ale producåtorilor çi detailiçtilor; çi angrosiçtii
diverçi, cum ar fi intermediarii agricoli çi casele de licitaÆie.
8. La fel ca detailiçtii, çi angrosiçtii trebuie så ia decizii în privinÆa pieÆelor-Æintå, a asortimentului
de produse çi servicii, a preÆului, a promovårii çi a locului de amplasare. Angrosiçtii care
se bucurå de cel mai mare succes sunt cei care îçi adapteazå serviciile în aça fel încât så
satisfacå nevoile furnizorilor çi ale clientelei-Æintå.
9. Producåtorii de bunuri çi de servicii trebuie så ia decizii în privinÆa logisticii de piaÆå, adicå så
aleagå modalitatea optimå de depozitare çi de deplasare a bunurilor çi serviciilor lor cåtre
destinaÆiile de piaÆå. Sarcina logisticå se referå la coordonarea activitåÆilor depuse de
furnizori, de agenÆii de aprovizionare, de producåtori, de marketeri, de membrii canalului
de distribuÆie çi de clienÆi. Progresele majore în materie de tehnologie informaticå au adus
mari sporuri de eficienÆå logisticå.