Kotler - Keller - Managementul Marketingului

> Culegerea informaÆiilor çi scanarea mediului < Capitolul 3 131
lucruri care le dau posibilitatea oamenilor singuri så nu se mai simtå singuri, cum ar fi
televiziunea, jocurile video çi camerele de chat de pe Internet.
ConcepÆia despre organizaÆii. Oamenii au atitudini diverse faÆå de corporaÆii, de
organismele guvernului, de sindicate çi de alte organizaÆii. Majoritatea sunt dispuçi så
lucreze pentru ele, dar, de o vreme încoace, se manifestå o diminuare a fidelitåÆii faÆå de
organizaÆii. Valul masiv de concedieri çi de scandaluri financiare, cum au fost cele de la
Enron, WorldCom çi Tyco, a dat naçtere unei atitudini generale de cinism çi neîncredere.
46 Aståzi, mulÆi oameni våd în muncå nu o surså de satisfacÆie, ci o corvoadå
inevitabilå, pentru a câçtiga banii necesari activitåÆilor din timpul liber. Aceastå concepÆie
are mai multe implicaÆii de marketing. Firmele trebuie så gåseascå noi modalitåÆi
de a recâçtiga atât încrederea consumatorilor, cât çi pe cea a angajaÆilor. Tototdatå, ele
trebuie så se asigure cå sunt percepute ca „buni cetåÆeni corporatiçti“ çi cå mesajele pe
care le transmit consumatorilor sunt percepute ca oneste.
ConcepÆia despre societate. Çi atitudinile faÆå de societate variazå de la un individ la
altul. Unii oameni o apårå („påstråtorii“), unii o organizeazå („realizatorii“), unii iau
din ea cât de mult pot („profitorii“), unii vor s-o schimbe („reformatorii“), unii vor så
gåseascå în ea ceva mai profund („exploratorii“) çi unii vor så plece din ea („escapiçtii“).
47 Tiparele de consum reflectå adeseori atitudinea socialå. Realizatorii tind så fie
persoane cu cariere de succes, care se îmbracå bine, månâncå bine çi tråiesc bine.
Reformatorii duc de obicei o existenÆå mai modestå, conduc maçini mai mici çi poartå
haine mai simple. Escapiçtii çi exploratorii reprezintå o piaÆå importantå pentru filme,
muzicå, surfing çi camping.
ConcepÆia despre naturå. Oamenii au atitudini diferite faÆå de naturå. Unii se simt
subjugaÆi de ea, alÆii se simt în armonie cu ea, iar alÆii cautå s-o ståpâneascå. O tendinÆå
de lungå duratå a fost çi continuå så fie încercarea speciei umane de a ståpâni natura prin
tehnologie. În ultima vreme înså, oamenii au început så perceapå acut fragilitatea
naturii çi faptul cå resursele ei sunt finite. FiinÆa umanå admite acum cå natura poate fi
distruså de activitåÆile oamenilor. Firmele au reacÆionat la aceastå tendinÆå, manifestatå
printr-un interes crescând faÆå de camping, drumeÆie, sporturi nautice çi pescuit, cu
produse adecvate: bocanci de munte, corturi çi alte dotåri. AgenÆiile de turism oferå
circuite complete în zone neatinse încå de efectul civilizaÆiei umane çi chiar în locuri
cum ar fi Antarctica.
ConcepÆia despre univers. Oamenii au concepÆii diferite despre originea universului
çi despre locul fiinÆei umane în univers. Majoritatea americanilor sunt monoteiçti, chiar
dacå, de-a lungul anilor, credinÆa în Dumnezeu çi practica religioaså çi-au pierdut mult
din importanÆå. Anumite miçcåri evanghelice se stråduiesc activ så-i readucå pe oameni
în cadrul religiei organizate. Parte din impulsul religios s-a redirijat înså spre religiile
orientale, spre misticism sau ocultism çi spre curentul autointitulat „miçcarea în
favoarea potenÆialului uman“.