Kotler - Keller - Managementul Marketingului

726 Partea a VI-a > Furnizarea valorii <
deceniului 1990, în unele cazuri depåçind cu mult valoarea de capital chiar çi a firmelor
foarte mari, cum ar fi United Airlines sau PepsiCo. O vreme au fost considerate cea mai
mare ameninÆare la adresa firmelor tradiÆionale – pânå când frenezia investiÆionalå s-a
oprit brusc, în anul 2000. În caseta „Idee de marketing: Cum s-a spart balonul de såpun
al dot-com-urilor“ este descriså cåderea în dizgraÆia pieÆei a firmelor de acest tip, deçi, pe
cât de mult s-a exagerat cu laudele la adresa modelului de afaceri exclusiv pe Internet, se
prea poate ca çi pråbuçirea lui så fi fost tot atât de mult exageratå. În tabelul 15.3 puteÆi
vedea câteva opinii eronate des întâlnite, în ceea ce priveçte starea actualå a activitåÆii
firmelor în sistem electronic çi situaÆia comerÆului electronic.
TABELUL 15.3
PercepÆie
Firmele cu activitate profitabilå
pe Internet sunt rare.
Firmele au abandonat eforturile
de a se impune pe Web, în mijlocul
recesiunii tehnologice.
Sistemul telecomunicaÆiilor în
bandå largå nu a câçtigat suficient
elan.
Sporul de productivitate al activitåÆii
în sistem electronic s-a dovedit
modest.
Reclama online a murit.
Investitorii în emisiuni publice
iniÆiale de acÆiuni ale detailiçtilor
cu activitate pe Internet au pierdut
o mulÆime de bani.
ComerÆul electronic între firme
n-a devenit niciodatå o realitate.
Sporurile de productivitate specifice
„erei Internetului“ se limiteazå
la domeniul firmelor de
tehnologie.
PercepÆie çi realitate, în ceea ce priveçte situaÆia
afacerilor derulate online
Realitate
Aproximativ 40% din totalul celor peste 200 de firme cu
activitate pe Internet cotate la burså au raportat profituri la
sfârçitul ultimului trimestru al anului 2000.
Bugetul de cheltuieli al proiectelor de gestiune a firmei în
sistem electronic au crescut în fiecare an, de la momentul
cåderii dot-com-urilor încoace, reprezentând în prezent 27%
din totalul cheltuielilor cu tehnologia.
În Statele Unite, abonamentele la conexiunile de acest tip
s-au dublat, faÆå de anul 2001, iar în prezent cresc într-un
ritm de 56%.
Rata de creçtere a productivitåÆii s-a dublat, odatå cu proliferarea
Internetului, dar accelerarea maximå s-a înregistrat în
ramurile care folosesc foarte mult tehnologia, cum ar fi
industria auto.
Popularitatea banierelor de reclamå a scåzut, dar a crescut
cea a reclamelor legate de rezultatele cåutårii, aducând
valoarea publicitåÆii online la 6,6 miliarde $ în anul curent.
O investiÆie de 1.000 $ în fiecare ofertå publicå iniÆialå de
acÆiuni ale unui detailist online, fie ea bunå sau rea, ar fi
crescut cu 35%.
Deçi sute de burse de aprovizionare între firme au eçuat, în
anul 2003 s-au derulat tranzacÆii comerciale electronice între
firme în valoare de 3,9 bilioane $.
Peste 80% din creçterea înregistratå dupå anul 1995 s-a
produs în ramuri care nu Æin de tehnologie.
Sursa: Adaptare dupå Timothy J. Mullaney, „The E-Biz Surprise“, BusinessWeek, 12 mai 2003, pp. 60-68.