Kotler - Keller - Managementul Marketingului

374 Partea a III-a > Intrarea în conexiune cu clienÆii <
FIGURA 8.3
Profiluri caracteristice
pentru
generaÆiile
americane
Sursa: Bonnie Tsui,
„Generation Next“,
Advertising Age, 15
ianuarie 2001, pp.
14-16.
GeneraÆia råzboiului (16 milioane de oameni)
Americanii nåscuÆi între 1901 çi 1924.
GeneraÆie modelatå de experienÆa unor vremuri grele çi de marea
recesiune mondialå din anii 1930, au ca valoare fundamentalå securitatea
financiarå. Cheltuiesc cu prudenÆå, manifestå spirit cetåÆenesc çi
de echipå çi sunt patrioÆi.
GeneraÆia tåcutå (35 de milioane de oameni)
Americanii nåscuÆi între 1925 çi 1945.
Conformiçti încrezåtori, pun preÆ pe stabilitate; în prezent, iau activ
parte la „problemele cetåÆii“ çi se implicå în viaÆa tuturor membrilor
familiei.
GeneraÆia explozivå (78 de milioane de oameni)
Americanii nåscuÆi între 1946 çi 1964.
Puternic înclinaÆi spre posesiune çi realizare, se orienteazå dupå valori
çi cauze sociale meritorii, în ciuda tendinÆei spre råsfåÆ çi hedonism.
GeneraÆia X (57 de milioane de oameni)
Americanii nåscuÆi între 1965 çi 1977.
Cinici çi imuni la seducÆia mediaticå, sunt mai înstråinaÆi social çi mai
individualiçti.
GeneraÆia Y (60 de milioane de oameni)
Americanii nåscuÆi între 1978 çi 1994.
Avangardiçti, concentraÆi pe stilul urban, sunt mai idealiçti decât
generaÆia X.
GeneraÆia mileniului III (42 de milioane de oameni)
Americanii nåscuÆi între 1995 çi 2002.
O generaÆie multiculturalå, vor fi adulÆi perfect familiarizaÆi cu tehnologia,
superior educaÆi, crescuÆi într-o societate bogatå çi vor avea o
mare putere de cheltuialå.
de copiii lor, serialul The Osbournes de pe MTV – pseudo documentarul de „viaÆå realå“
despre rockerul heavy-metal Ozzie Osbourne çi familia lui.
Meredith, Schewe çi Karlovich au elaborat un model denumit „matricea analiticå a
etapei de viaÆå“, care combinå informaÆii despre cohorte, etape de viaÆå, date fiziografice,
efecte emoÆionale çi date socio-eonomice, în analizarea unui segment sau a unui
individ. 41 De exemplu, doi indivizi din cadrul aceleiaçi cohorte se pot deosebi între ei
din punctul de vedere al etapei de viaÆå în care aflå (divorÆeazå, se recåsåtoresc), al
situaÆiei fiziografice (fac faÆå unei probleme cum ar fi pierderea pårului, menopauza,
artrita sau osteoporoza), al efectelor emoÆionale (nostalgie faÆå de trecut, dorinÆa de a avea
experienÆe în loc de lucruri) sau al situaÆiei socio-economice (pierderea locului de muncå,
primirea unei moçteniri). Autorii citaÆi sunt de pårere cå utilizarea acestei analize va
conduce la abordåri dirijate çi mesaje mai eficiente.
CLASA SOCIALÅ Clasa socialå are o puternicå influenÆå asupra preferinÆelor în materie
de automobile, îmbråcåminte, dotåri pentru locuinÆå, activitåÆi de recreere, obiceiuri de
lecturå çi cumpåråturi din magazinele cu amånuntul. Multe firme îçi concep produsele