Kotler - Keller - Managementul Marketingului

> Managementul distribuÆiei cu amånuntul çi cu ridicata çi al logisticii < Capitolul 16 777
depozitare. Firmele din sectorul bunurilor de consum preambalate çi-au tot redus
numårul locaÆiilor de depozitare, de la 10-15, pânå la 5-7, iar distribuitorii de medicamente
çi produse medicale çi-au redus numårul locaÆiilor de depozitare de la 90 la circa
45. Pe de o parte, mai multe locaÆii înseamnå cå marfa va putea fi livratå mai repede
clienÆilor, dar mai înseamnå, totodatå, çi costuri mai mari de depozitare çi de gestiune a
stocurilor. Pentru a-çi reduce costurile de depozitare în paralel a unor stocuri identice,
firma ar putea så-çi centralizeze stocurile într-un singur loc, apelând la mijloace rapide
de transport pentru onorarea comenzilor. De exemplu, dupå ce National Semiconductor
çi-a închis cele çase antrepozite çi çi-a înfiinÆat un depozit central de distribuÆie în
Singapore, timpul normat de livrare i-a scåzut cu 47 la sutå, costurile de distribuÆie i-au
scåzut cu 2,5 la sutå, iar vânzårile i-au crescut cu 34 la sutå. 53
O parte din marfå se stocheazå în apropierea fabricii, iar restul se plaseazå în depozite
amplasate în alte locuri. Firma ar putea deÆine depozite proprii, dar çi så închirieze
spaÆiu în depozite publice. Antrepozitele påstreazå mårfurile pe perioade cu duratå
moderatå sau mare. Depozitele de distribuÆie primesc marfa de la diverse fabrici çi de la
diverçi furnizori çi o expediazå mai departe cât mai repede posibil. Depozitele automatizate
utilizeazå sisteme avansate de manipulare a mårfurilor, sub comanda unui singur
calculator central. Când Helene Curtis Company, de pildå, çi-a înlocuit vechile antrepozite
„antediluviene“ cu un depozit automatizat complet nou, în valoare de 32 de
milioane $, çi-a redus cu 40 la sutå costurile de distribuÆie. 54
Unele depozite au început acum så preia o parte dintre activitåÆile derulate altådatå
la fabricå, printre care asamblarea, ambalarea çi construirea etalajelor promoÆionale.
Prin „amânarea“ în acest mod a finalizårii ofertei, se pot obÆine economii de cost çi o
adaptare mai de detaliu a ofertei la cererea pieÆei.
STOCURILE Nivelul stocurilor reprezintå o decizie majorå în logistica de piaÆå. Personalul
de vânzare ar vrea ca firma så aibå tot timpul suficiente stocuri pentru a onora
imediat toate comenzile clienÆilor. O asemenea pretenÆie, înså, diminueazå eficienÆa
costurilor. Costul stocului de marfå creçte într-un ritm tot mai accelerat, pe måsurå ce
nivelul serviciului prestat clienÆilor se apropie de 100 la sutå. Conducerea managerialå
trebuie så afle mai întâi cu cât ar creçte vânzårile çi profiturile, ca rezultat al majorårii
stocurilor permanente çi al angajamentului în direcÆia unor durate mai scurte de
onorare a comenzii, çi abia apoi så ia o decizie.
Decizia privind mårimea stocului impune så se çtie cât çi când trebuie comandat. Pe
måsurå ce stocul se diminueazå, managerii trebuie så çtie la ce nivel trebuie lansatå o
nouå comandå. Acest nivel al stocului se numeçte pragul de comandå (de repetare a
comenzii). Un prag de 20 înseamnå cå trebuie lansatå o comandå atunci când stocul
coboarå sub 20 de unitåÆi. Pragul de comandå trebuie så punå în echilibru riscurile de
neonorare a comenzii din cauza epuizårii stocului, cu costurile pe care le presupune
stocul supranormativ. Cealaltå decizie se referå la cantitatea care trebuie comandatå. Cu